Mii de pelerini armeni și români, din toate colțurile țării, dar și din străinătate s-au întâlnit ieri la Suceava, pentru a sărbători hramul Mănăstirii Hagigadar – Adormirea Maicii Domnului.
Curtea mănăstirii a fost arhiplină, alături de credincioși aflându-se și ministrul Economiei și Finanțelor, Varujan Vosganian, episcopul Dyrayr Mardyghyan, președintele Uniunii Armenilor din România și deputatul Varujan Pambuccian.
Dacă oficialii au asistat doar la slujbă, o parte dintre credincioșii veniți ieri la Hagigadar au ținut să înconjoare biserica de trei ori, în genunchi, oprindu-se la fiecare colț al bisericii pentru a spune rugăciuni. Pelerinii, unii chiar foarte tineri, s-au rugat în general pentru sănătate, fericire și noroc.
„Mă rog pentru un necaz cu un copil plecat departe, de care nu mai știu nimic. Mi-am pus o dorință mare, de care sunt sigură că se va îndeplini”, spunea ieri o femeie, care înconjura în genunchi lăcașul de cult. „Mă rog pentru sănătate și fericire”, declara, la rândul său, un bărbat.
Dorința lui Varujan Vosganian
Prezent la hramul mănăstirii, Varujan Vosganian a declarat că vine la Hagigadar în fiecare an, încă de când era copil.
„Atunci când este vorba de un lucru pe care îl faci în fiecare an ai o nouă măsurătoare a timpului și îți dai seama ce s-a întâmplat cu tine, cu cei din jurul tău, cum au plecat unii dintre noi, cum s-au reîntors alții, plecați de zeci de ani. Este un loc în care te gândești la tine, la soarta ta, la modul în care ai înțeles lumea și lumea te-a înțeles pe tine”, a spus demnitarul, adăugând că și-a pus și o dorință, dar pe care n-are de gând s-o dezvăluie: „Dorința nu se poate spune, aici se zice că ți se îndeplinește cea mai adâncă dorință, nu cea pe care ți-o pui tu, pentru că nu întotdeauna dorința pe care ți-o pui este și cea adevărată. S-ar putea, de pildă, să vrei binele altuia și să te trezești că ai câștigat bani, pentru că de fapt vroiai mai mult să câștigi bani decât să iubești pe altul. Tot așa cum la fel de bine s-ar putea să-ți dai seama că cel mai mult iubești pe altul decât pe tine. Poți să folosești acest loc și pentru a-ți impune voința. Soția mea, fără să spună, și-a dorit să avem o fată deși știa că eu vreau băiat, iar peste un an ni s-a născut fetița”, a completat Varujan Vosganian.
Supă de urechiușe și pilaf cu carne
Ieri, de hram, după Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți, a urmat o agapă creștină numită “hurban”, la care au participat aproape toți cei prezenți și unde s-au servit mâncăruri specific armenești: supă de urechiușe (un fel de găluște umplute cu carne) și pilaf tradițional cu carne de vită și castraveciori murați.
Mănăstirea Împlinirii Tuturor Dorințelor
Mănăstirea Hagigadar din Suceava, cunoscută și sub numele de „Mănăstirea Împlinirii Tuturor Dorințelor”, adună în fiecare an oameni din toate colțurile țării și din străinătate, iar după un vechi obicei, cei care se roagă pentru împlinirea dorințelor, urcă dealul pe care se află amplasat lăcașul de cult în genunchi.
Panta este înclinată și accesul este posibil numai pe jos, însă acest lucru nu îi împiedică pe unii oameni să facă drumul în tăcere, în genunchi, conform tradiției. Din când în când se opresc și se roagă, aprind o lumânare, se odihnesc și apoi pornesc mai departe.
Tot în genunchi, intră pe poartă și continuă să meargă în acest fel în jurul bisericii. Cei care vor să li se împlinească dorințele, înconjoară biserica de trei ori, rugându-se la fiecare colț.
„Metocul armenesc”
Mănăstirea Hagigadar este un lăcaș de cult armenesc, situat la 15 km de centrul municipiului Suceava, lângă satul Sf. Ilie. Așezământul poartă un nume armenesc, Hagigadar, care în limba armeană înseamnă „împlinitoare de dorințe” și este închinată Maicii Domnului.
Mănăstirea a fost construită de Asdvadzadur (Bogdan) Donavachian, între anii 1512 – 1513, în vremea domniei lui Bogdan cel Orb.
A fost cunoscută sub numele „Metocul armenesc” de maici, cu toate că aici nu au fost niciodată călugărițe în sensul propriu al cuvântului, ci numai niște femei retrase din lume, care duceau o viață austeră.
Biserica mănăstirii a fost reparată în mai multe rânduri, cea mai importantă reabilitare făcându-se în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când la 4 august 1863 s-a sărbătorit jubileul de 350 de ani de la întemeierea acestui așezământ.
