Sistemul energetic românesc a fost scos la vânzare de stat în anul 2005. Nu întreg sistemul, ci doar partea profitabilă a acestuia: transportul și distribuția. Partea de producție, încărcată de pierderi, a fost păstrată, desigur, de stat. De șase județe din Moldova – Bacău, Botoșani, Iași, Suceava, Vaslui și Neamț – a fost interesat concernul german E.ON Energie, care a preluat 24,6% din acțiuni pentru 31,4 milioane euro. Imediat, a majorat capitalul cu încă 68,6 milioane euro și a ajuns la 51%, preluând astfel controlul. Astfel, cu 100 de milioane de euro E.ON a achiziționat una dintre activitățile nu doar rentabile ale statului român, ci și strategice. Rețelele erau bine puse la punct, acopereau majoritatea teritoriului, astfel că noii stăpâni nu aveau decât să le exploateze și să facă profit. Legile românești îi favorizau și îi favorizează în continuare, prin urmare se poate spune lesne că afacerea de aici nu le dă mare bătaie de cap. Nici măcar pentru investiții.
În cei 10 ani de activitate, exploatarea sistemului s-a făcut după regula generală a companiilor străine în România: profit maxim cu investiții minime – concentrarea activității, număr redus de oameni, prevederi contractuale în dezavantajul consumatorului, timp mare de remediere a avariilor și deranjamente din ce în ce mai frecvente. La toate acestea se adaugă și lehamitea tipic românească de a reclama și a cere despăgubiri pentru daunele produse, indiferent de cât de mari și cât de dese sunt acestea.
Un exemplu tipic pentru atitudinea pe care o are compania germană față de consumatorul român este ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în județul Suceava. Ninsoarea de duminică, 11 octombrie, a provocat nenumărate căderi de copaci peste liniile electrice și a lăsat pe întuneric zeci de mii de suceveni. O parte dintre ei, îndeosebi primarii localităților afectate și proprietarii de firme, au sunat ore în șir la ”Deranjamente” – serviciu pe care E.ON îl are la Bacău, nicidecum la Suceava, județul cel mai întins și cu cea mai mare zonă montană din aria de furnizare și distribuție a companiei.
Câteva echipe au fost trimise pe teren de duminică, dar insuficiente pentru amploarea dezastrului din județ. A fost nevoie de intervenția premierului Victor Ponta pentru ca firma germană să priceapă că în lipsa energiei electrice, în 2015, este dificil de trăit în condiții normale, că s-au închis școli și grădinițe deoarece centralele funcționează, ce să vezi, cu electricitatea furnizată de E.ON. Ieri, la ora 14.00, încă erau disfuncționalități în 18 localități din județ. Trei dintre acestea, Straja, Ulma și Șerbăuți, erau total nealimentate cu energie electrică, iar 15 localități – Arbore, Botoșana, Brodina, Moldovița, Crucea, Frasin, Horodnic, Izvoarele Sucevei, Ostra, Rădăuți, Râșca, Slatina, Stulpicani, Vama, Vatra Moldoviței – erau parțial nealimentate.
La dispensar la Ulma a revenit lampa pe gaz
Ieri, la Ulma toată lumea aștepta să se reia alimentarea cu energie electrică. Primarul Petru Marocico ne-a declarat că despre codul portocaliu de ninsoare și vânt a aflat de la televizor. Duminică după-amiază a constatat că și comuna lui a fost afectată. Furnizarea energiei electrice s-a oprit și cele cinci sate și patru cătune au rămas pe întuneric.
”Trei ore am sunat încontinuu la E.ON și am așteptat să mă transfere robotul la un operator cu care să vorbesc. N-am reușit. Pe la 11 noaptea am renunțat”, ne-a spus primarul. Luni a reușit să contacteze un reprezentant al firmei și i s-a spus că echipele sunt în teren și se lucrează. Marți, la prânz, energie electrică încă nu era. Cele zece societăți comerciale din comună – magazine, gatere – au învățat lecția de-a lungul timpului și s-au aprovizionat cu generatoare electrice. Numai că acestea nu pot fi lăsate să funcționeze zile în șir, așa că oamenii își mută marfa perisabilă de la unul la altul, în funcție de cum își pornesc generatoarele.
Același lucru îl face și doctorița Rodica Hlamagă, cu vaccinurile pentru copii, care trebuie păstrate la frigider în anumite condiții de temperatură și umiditate. Ieri, era foc și pară. În lipsa curentului electric, cititorul de carduri de sănătate nu funcționează. Nu poate nici valida în sistem consultațiile efectuate. Nu poate elibera rețete compensate. Pentru că locuiește la dispensar la Ulma, consultațiile și tratamentele nu se rezumă la programul afișat pe ușă. Localnicii știu că este acolo și vin oricând, inclusiv noaptea.
Avaria de ieri nu este una singulară la Ulma. ”Când ți-e lumea mai dragă, dacă plouă sau bate un pic vântul, se întrerupe curentul. Dacă am o urgență sau îmi vine o gravidă, trebuie să am grijă de pacient cel puțin o oră, până ajunge o ambulanță. Stau cu bolnavul pe întuneric? Este inadmisibil ce se întâmplă”, a spus medicul. Deoarece nu poate face tratamente chiar la lumânare, a cumpărat patru lămpi pe gaz, la lumina cărora să vadă cât de cât ce face. Ca-n evul mediu.
Rețeaua electrică e veche, de cel puțin 30-40 de ani. Doar la Nisipitu a fost înlocuită. Mulți stâlpi sunt prin pădure, E.ON nu a investit într-o rețea electrică nouă, care să nu mai pice la fiecare bătaie de vânt. Între Ulma și Brodina asta se vede foarte bine. Pe lângă drumul plin de hârtoape sunt de-a valma cabluri rupte, stâlpi, crengi și frunzișul copacilor doborâți de zăpadă. Nu vedem pe nimeni la lucru. Puținele echipe ale E.ON sunt probabil în altă parte.
Primarii nu au fost anunțați despre codul portocaliu
La fel e și la Brodina. Mai departe, spre Horodnic de Sus, în Vicovu de Jos vedem un cablu electric atârnat deasupra șoselei. Are o vestă reflectorizantă peste el, ca să fie vizibil de la distanță. Când ne apropiem, doi bărbați îl ridică pentru a putea trece. Oprim să vedem ce s-a întâmplat. Unul dintre cei doi este viceprimarul comunei. Ne spune că luni s-a desprins cablul de la consola unei case. L-au pus ei înapoi cum s-au priceput, dar ieri a căzut din nou. Proprietara casei este cu telefonul în mână în stradă și sună la E.ON. De mult. Nu răspunde nimeni. Le este teamă să nu se întâmple o nenorocire și fac de gardă la cablu.
La Horodnic de Sus nu este curent electric de duminică, de la ora 17.00. ”Am anunțat la prefectură, la 112, am reușit să vorbesc și la Bacău, la E.ON. Ăia de acolo mi-au spus să nu-i stresez, că au mult de lucru. Domnul prefect mi-a spus că E.ON e stat în stat. Stau singur aici și nu știu ce să fac. Luni am ținut închise Școala Nr. 1 și Grădinița Nr. 2 că fără curent nu merg centralele de încălzire”, ne-a spus primarul Gheorghe Sbiera.
Nu a știut nimic despre codul portocaliu, nu a fost activat comitetul pentru situații de urgență sau de iarnă. ”Pauză totală, nimeni nu ne-a anunțat nimic. Acum îmi spun să fac permanență. La permanență ce să fac? Să mă plimb singur prin primărie?!”, întreabă retoric primarul.
Școli și grădinițe închise, firme fără activitate și nimeni nu plătește
Luni, la ora 17.00, în două treimi din comună s-a reluat alimentarea cu energie electrică, o treime a rămas în continuare fără curent: 600 de gospodării, o școală, o grădiniță, cinci magazine alimentare, trei cantoane silvice, două case de vânătoare, o microfermă cu 30 de vaci cu lapte, 300 de oi și 100 de capre. În fermă nu pot fi utilizate aparatele de muls, tancurile de răcire și alimentarea cu apă. Casele noi nu au sobe, sunt toate cu centrale termice și apă curentă, fără energie electrică nu au nici încălzire, nici apă.
În sat, un bătrân de 87 de ani, Vasile Nichiforel, stă la lumânare. Îi este greu fără curent, ne spune că nu poate dormi din cauza durerilor de șale și televizorul îl ajuta să treacă mai ușor peste lungile ceasuri de noapte. ”Atâtea zile fără lumină… Greu, tare greu, mai ales pentru un bătrân”, oftează octogenarul.
Greu este și pentru cei tineri. Nepotul lui, Ilie Nichiforel, are șapte copii și al optulea e pe drum. N-are sobe, doar centrală. Spune că are mare noroc de faptul că e bine izolată casa și s-a păstrat căldura în toate aceste zile. Dar apa trebuie acum adusă din fântână, mașina de spălat este inutilizabilă, la fel congelatorul și mașina de gătit. ”Tocmai mă pregăteam să merg să-mi cumpăr un generator. Nu este prima dată când se întâmplă astfel de avarii. M-am săturat”, mai spune el.
Tuturor le este lehamite să reclame. Tuturor le este lehamite să dea compania în judecată să ceară despăgubiri pentru orele și zilele în care au fost obligați să se întoarcă în evul mediu.
Guvernele, indiferent de culoarea lor politică, au avut cu totul alte griji decât să facă legi în interesul și folosul cetățeanului român. Au vândut companiile naționale strategice – sistemul energetic, comunicațiile, petrolul, gazele naturale. Ce n-au vândut au falimentat. Mereu invocata scuză a fost că la presiunile UE. Dar UE nu ne-a pus în genunchi. Ne-am așezat singuri.
