În a treia zi de Crăciun, duminică, 27 decembrie, la Fălticeni s-a desfășurat prima ediție a Festivalului concurs de datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou „Sfântă-i brazda plugului”, manifestare care a reunit în fața celor peste 7.000 de spectatori prezenți în Piața „Nada Florilor” aproape 30 de formații de datini și obiceiuri și cunoscuți soliști de muzică populară.
Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural Bucovina, a precizat: „Festivalul și-a propus să contribuie la păstrarea, promovarea și valorificarea tradițiilor populare din perioada Crăciunului și Anului Nou și a oferit fălticenenilor posibilitatea să cunoască obiceiurile din alte zone etnofolclorice, să valorifice și să promoveze folclorul românesc autentic, valorile culturale reprezentative, să creeze un sistem relațional prin invitarea în spectacol a unor formații reprezentative din zone folclorice cu care municipiul Fălticeni colaborează, să dezvolte parteneriate culturale în viitor.”
După ce primele alaiuri de colindători au străbătut Piața “Nada Florilor” scoțând în evidență frumusețea portului popular și a măștilor din zonele pe care le-au reprezentat, pe scenă a urcat Ansamblul “Miorița” din comuna Piatra Șoimului, județul Neamț. Apoi a urmat Formația de căiuți din Buda – Zvoriștea, parte a ansamblului „Datina”, formație care datează din 1975, fiind una dintre cele mai longevive formații de datini și obiceiuri din județ. Se disting de toți participanții la astfel de manifestări nu numai prin dansul specific, ci și prin costumul național cu predominanța albului, combinat numai cu negru, care se îmbină cu roșul ce acoperă corpul căluțului, cum a precizat prezentatorul spectacolului, profesorul Vasile Budușanu. Printre urșii mari care-și așteptau rândul la scenă și-au făcut loc și patru ursuleți, elevi ai școlii din Leucușești, împreună cu un țigan.
La Fălticenis-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formații de datini și obiceiuri
Ca în fiecare an, la Fălticeni s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formații de datini și obiceiuri, printre acestea numărându-se și Alaiul caprei de la Dolhasca, ce se distinge nu numai prin jocul caprei, ci și prin dansul căiuților de pe Valea Siretului și dansul ofițerilor. Ansamblul “Flori de mălin” din Mălini, pregătit de prof. Maria Crețu și referent cultural Neculai Țigănescu, a venit cu ceata de colindători, urători și mascați care și-au întâmpinat publicul în sunetul trâmbițelor, cu frumusețea colindelor, a plugușorului și a sorcovei, dar și cu jocul arhaic al caprei, ursului și cerbului, într-un ceremonial simbolic al vieții și al morții, în care masca trece granițele și reunește lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaște.
Admirată și aplaudată îndelung de fălticeneni a fost și ceata de urători din Boroaia, care a prezentat jocuri cu flăcări, dansul irozilor, jocul caprei și al moșnegilor, al babelor și al altor personaje din mitologia populară. Punctul de atracție al grupului l-au reprezentat urșii, atât prin modul de costumare cât și prin repertoriul ursarilor. Împreună cu ceata din Boroaia a urcat pe scenă Călin Brăteanu pentru a-i ura după datina străbună pe fălticeneni și pe primarul Cătălin Coman.
“Mulțumim tuturor celor care astăzi au răspuns invitației noastre de a fi prezenți aici, în Piața «Nada Florilor». Mă bucur că piața este plină, ceea ce înseamnă că tradițiile se păstrează și vom încerca din tot sufletul să le ducem mai departe. Doresc tuturor celor care sunt alături de noi să aibă parte numai de bine și să ne vedem de acum înainte mulți ani cu tradițiile noastre frumoase. Vă doresc tuturor La mulți ani!”, a spus primarul Cătălin Coman.
Damele și căiuții din Șoldănești au impresionat publicul
Singura formație care duce mai departe tradițiile din Fălticeni sunt damele și căiuții din Șoldănești. Punctul de atracție al grupului îl reprezintă costumele, unicat în Moldova, care sunt cusute manual cu mărgele și panglici de diferite culori și mărimi, iar în picioare au opinci cu zurgălăi. În alaiul celor din Șoldănești a fost prinsă și o mireasă care a ținut pasul cu ceilalți dansatori în hora căiuților comandată de un ofițer.
Lada de zestre culturală și tradițională a comunei Stroiești a fost adusă și la Fălticeni printr-o trupă cu tradiții deosebite, “Malanca de la Stroiești”, o formă de teatru popular cu tentă satirică ce a completat diversitatea obiceiurilor din zona Moldovei. Mulți dintre cei care au asistat la spectacolul oferit de țiganii din Forăști și-au folosit mijloacele de înregistrare pentru a imortaliza “oferta” făcută de bulibașa Titi pentru cei care ne conduc, fie că e vorba de autorități locale, județene, guvernanți, parlamentari sau președinte. Țiganii din Forăști nu au uitat să satirizeze nici problemele cu care se confruntă societatea românească, începând de la lipsa locurilor de muncă, arestarea politicienilor, plecarea tinerilor în străinătate, șpăgile, activitatea preoților și terminând cu Moș Crăciun și politica externă. În timpul urăturii au alungat spiritele rele prin zgomotele produse de tălăngi, iar la final au dansat la bustul gol “pentru a aduce frigul și zăpada”.
Urătorii din Preutești “au adus bune vești”
“Florile Șomuzului” de la Vulturești au adus pe scena de la Fălticeni colinda “Sculați voi, români plugari”, dar și străvechiul obicei agrar al Plugușorului.
Gospodarii din Preutești și fanfara “Vuietul Șomuzului” au venit la târg cu o urătură pamflet prin care col. (r) Dumitru Simion, șeful urătorilor și al muzicienilor, a scos în evidență aspecte bune și mai puțin bune ale vremurilor moderne pe care le trăim. Preuteștenii s-au distins și printr-un joc al caprelor, ce a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează. Caprele au fost înconjurate de personaje reprezentând anul ce tocmai se încheie (moșneagul și baba) și anul ce va urma (mireasa și mirele). Tinerii din Dragușeni s-au organizat și în acest an în “Banda lui Harap”, o piesă de teatru popular din care nu lipsesc personaje cum ar fi împăratul, ofițerul, harapii, întregul spectacol desfășurându-se în acordurile muzicii de fanfară.
Împletirea riturilor precreștine cu cele creștine a fost făcută și de urătorii din Vadul Moldovei, care au arătat diversitatea și bogăția de valori a poporului nostru moștenite de la înaintași. Ca de fiecare dată, locuitorii de pe malul stâng al Moldovei au prezentat un moment complex. Din formație au făcut parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrențuroase, grotești, stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală, dar care interzic evadarea răului în lumea reală.
Datinile și obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Bogdănești. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiul de datini și obiceiuri “Bogdana”, conducător artistic Mihai Airinei, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin expresie, joc, text, cântec. Ceea ce s-a putut remarca la bogdăneșteni a fost buna conservare și autenticitatea materialului folcloric prezentat.
