Agricultura din Suceava a intrat, de câțiva ani de zile, într-un proces de comasare care pare a fi abia la început, dar care se resimte în mai toate comunele din județ. Marii cultivatori din județul Suceava sunt de ordinul zecilor, iar câțiva dintre ei au atins ori au depășit deja o mie de hectare de teren lucrate. O parte dintre societățile înregistrate ca ferme cu profil vegetal au capital străin, iar acestea lucrează câteva mii de hectare bune în județul Suceava, o cifră exactă neexistând în statisticile oficiale. De altfel, datele privind suprafațele deținute de marii fermieri se schimbă foarte repede, după cum am constatat, comparând datele Direcției Agricole și cele prezentate la zi de fermieri.
Suprafețele lucrate comasat cresc pentru că pământul din extravilanul localităților este încă ieftin pentru cei care vor să investească în agricultură, chiar dacă în unele localități prețul pe ar s-a dublat în doi-trei ani de zile.
Peste 1.300 de hectare din zona Fălticeni, lucrate de doi nemți
Din datele contabilizate anul trecut de Direcția Agricolă Suceava a rezultat că pe raza județului Suceava erau înregistrate oficial 43 de ferme cu profil vegetal, care lucrau teren agricol. De la câteva zeci de hectare, și până la aproape 2.000 de hectare, în cazul unei societăți cu sediul în Bălcăuți. Cei mai mari cultivatori de teren sunt în zona Siret, după care urmează societăți din zona Fălticeni.
Referitor la societățile conduse de persoane de altă naționalitate, lista este una destul de consistentă. O societate mare, condusă de doi nemți, lucrează deja peste 1.300 de hectare, teren cumpărat sau arendat, în mai multe comune din zona Fălticeni. Despre cei doi nemți se poate spune că au revoluționat agricultura din zona Fălticeni, atât datorită utilajelor, cât și a culturilor introduse, e drept în folosul lor. Aceștia au început în anul 2009, cu 300 de hectare de teren, în comuna Fântâna Mare, și s-au extins de la an la an. O realitate indiscutabilă este că au profitat din plin de faptul că mulți localnici din zonă nu-și mai lucrau terenurile și au cumpărat pământ cu bani puțini.
Terenuri agricole cumpărate pentru plantarea de plop energetic
Alți străini mai lucrează suprafețe mari în comuna Mușenița, la Siret, la Grănicești, și în zona limitrofă a municipiului Suceava (Natanael). În această afacere au intrat relativ recent și austriecii de la Egger, care sunt dispuși să cumpere cât mai mult teren agricol, pe care plantează plopi energetici. Legislația din România permite plantarea de copaci din această categorie pe terenuri agricole, care rămân cu același statut, deși efectele acestei culturi asupra pământului sunt discutabile. Conform unei situații operative a Direcției Agricole de anul trecut, peste 500 de hectare de teren din zona Siret erau deja plantate cu plop energetic, însă cu siguranță suprafața va crește foarte mult, chiar din prima parte a acestui an.
După cum am amintit, cea mai mare suprafață de teren la nivel de județ este lucrată de o firmă cu sediul în Bălcăuți, peste 1.700 de hectare. Suprafețe mari de teren mai sunt lucrate comasat la Moara, la Bălcăuți – Negostina, la Siret, la Dornești, la Drăgușeni, la Horodniceni sau la Rădăuți.
Fermierii care cumpără pământ în jurul parcelelor lor și lucrează comasat, din ce în ce mai mulți
În afara acestor fermieri mari se mai găsesc cei medii, oameni care și-au achiziționat utilaje și lucrează cel puțin 10-20 de hectare de teren, în localitățile în care stau. Sunt în general oameni tineri care au achiziționat parcele în jurul celor pe care le aveau în proprietate și lucrează comasat, trecând de la agricultura „de după-amiază” la agricultură ca mijloc principal de subzistență.
Vasile Costan, directorul Direcției Agricole Suceava, a dat ca exemplu orașul Liteni, unde locuiește și practică și el agricultura, pe 40 de hectare de teren.
„Avem deja în localitate 8-9 cultivatori care lucrează de la 20 până la 200 de hectare de teren. Sunt parcele din Liteni unde acum câțiva ani abia se lucra jumătate din teren, iar acum totul este arat”, a explicat Vasile Costan.
Fermieri mai mulți, preț mai bun la terenuri
Efectul imediat al interesului pentru pământ este că un teren extravilan care acum câțiva ani se vindea cu 100 de lei arul se vinde acum cu 200 de lei arul, cu toate cheltuielile de vânzare-cumpărare suportate de cumpărător.
„Numărul fermierilor va crește de la an la an, iar proprietarii încep să conștientizeze, încet-încet, că pământul are valoare și nu trebuie vândut pe nimic”, a explicat Vasile Costan, directorul Direcției Agricole Suceava. Din punctul său de vedere, subvențiile pe suprafață, acordate după ce România a aderat la Uniunea Europeană, au adus un dublu efect benefic: pe lângă ajutorul financiar, cultivatorii s-au văzut obligați să lucreze pământul, condiție pe care și-au asumat-o atunci când au solicitat subvenții.
