MIHALCEA (II). Rufeturile erau: mazilii Toader MÂNECĂ și Toma MÂNECĂ, ruptașii Simion BOLDESCU, Toader BOȘNIAGĂ și Lupul BRAHĂ, popa Ștefan și dascălul Toader, scutelnicii Dumitru rusul, scutelnic al lui Toader MÂNECĂ, Vasile DUMITRU, scutelnicul popii, și Vasile MUTRIUC, scutelnicul lui BOȘNIAGĂ, dar și vădanele Irina, Ilina, Titiana și Paraschiva.
În 1774, Mihalcea avea 61 familii, iar în 1775, când făcea parte din Ocolul Cernăuților, 4 mazili, 2 popi și 49 țărani, numărul familiilor satului ajungând, în 1784, la 102. În 1776, o jumătate de sat Mihalcea „se cheamă Camâna”.
Diata lui Toader Mănescul, din 14 iulie 1794, o face stăpână pe fata lui, Maria, jupâneasa lui Gheorghe Tușinschi, peste „săliștea Mihalcei, partea de sus”.
În 16 iulie 1806, Ruxanda Tușinschi arenda lui Andrei Dobrovolschi, pe patru ani, pentru 1.150 lei, „moșia ce o are în Mihalce baștină… cu toate locurile, cu nouă podani”.
Biserica nouă din Mihalcea a fost construită în 1901, în locul unei biserici vechi, patronată, în 1843, de Grigorie de TABORA și slujită de parohul Vasilie TOMOVICI, parohia numărând 1.423 enoriași. În 1876, biserica Adormirea Maicii Domnului, cu 1.992 enoriași, patronată de Ioan de POPOVICI, era slujită de parohul Cassian TOMOVICI. În 1907, paroh era prietenul lui Ciprian PORUMBESCU, Zaharie VORONCA, născut în 1851, preot din 1880, paroh din 1888, iar cantor, din 1892, Ipolit ZAREVICI, născut în 1842.
În 1882, avea să se deschidă, la Mihalcea, o școală cu 6 clase[1].
În 1890, Mihalcea avea 2.700 locuitori, primar fiind Ignatie Arseni. Paroh era Zaharie Voronca, iar cantor bisericesc – Ipolit Țarevici. Satul avea o școală, slujită de învățătorul Sevastian Baloșescul.
O listă de subscripție „în folosul școlarului sătesc”, întocmită de „Dumitru nobil de TOTOESCUL, notar comunal din Mihalcea… în folosul școlarului sărac Mihai al lui Georgi din Broscăuții vechi”, cuprinde următoarele nume: Isidor cav. de MANESCUL, Iancu cav. de MANESCUL, Grigorie nobil de CONSTANTINOVICI, protopresviterul din Camena, George HOSTIUC, Dimitrie nobil de TOTOESCU, Erast SAUCIUC, Mihaiu DOLINSCHI, Teodor REUS cav. de MÎRZA, Iankel HECHT, Vasile nobil de ROSCHIP, Victor nobil de TUȘINSCHI, Vasile cav. de GRECUL, Constantin nobil de TUȘINSCHI, Vasilie nobil de BRAHA, Onofraș PANTIUC, Nicolae COZUBOVSCHI, Marcus LUTTINGER, doamna Loti LUTTINGER, Ignatie nobil de VOLCINSCHI, George nobil de SOROCEANU, Ioan COSOVAN, Iakiw FEDKI, Teodor PRODANCIUC, Olexa KOUTZUN, Nararic KOUTZUN, Leonti NIDRIESCHI, Nicolai KOUTZUN și Teofil nobil de MANESCUL[2].
[1]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 13, 1876 p. 74, 1907 p. 147
[2]GAZETA BUCOVINEI, Nr. 74/1892, p. 3
