Mihail Boldea a falsificat documente pentru a intra în posesia a nouă imobile din Galați, a cerut unor gălățeni care l-au ajutat în campania electorală să găsească martori mincinoși, de condiție modestă, tip „boschetar” sau alcoolici, pentru procesele civile în care erau folosiți falși proprietari.
Potrivit procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Mihail Boldea ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale, respectiv patru hotărâri, patru expertize judiciare, adrese ca fiind emise de Primăria municipiului Galați, de la Arhivele Naționale – Direcția Județeană Galați sau de la Trezoreria municipiului Galați. Ulterior, aceste documente au fost folosite în fața instanțelor de judecată ori a altor instituții și autorități în vederea obținerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galați.
Astfel, ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv s-au pronunțat hotărâri judecătorești ori s-au efectuat mențiuni în registrele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați.
Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă a deputatului Boldea, înscrisurile false erau folosite în vederea obținerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galați.
Imobilul din strada Tunelului nr. 95 – un teren de 9.750 de metri pătrați
Potrivit procurorilor, pentru a intra în posesia terenului de 9.750 de metri pătrați situat în Galați, pe strada Tunelului nr. 95, Mihail Boldea s-a folosit de o persoană fără adăpost, respectiv Fănel Dumbravă, căruia i-a „fabricat” dreptul de proprietate asupra imobilului.
Astfel, notează procurorii, presupusul drept de proprietate asupra acestui imobil îi revenea lui Fănel Dumbravă în baza unei false hotărâri a Judecătoriei Galați conform căreia în 2006 acesta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune (dobândirea proprietății prin posedarea neîntreruptă a bunului în timpul stabilit de lege, n.r.).
În cuprinsul falsei hotărâri judecătorești, gândită să țină loc de act de proprietate, se menționa că Fănel Dumbravă ar fi încheiat în anul 1970 un înscris sub semnătură privată cu o terță persoană de la care ar fi cumpărat imobilul contra sumei de 2.500 de lei, folosindu-l neîntrerupt de atunci cu titlul de proprietar.
Terenul urma să fie vândut lui Marian Gurău, proprietar al imobilelor de pe acesta, care nu reușise să-l obțină de la Primăria Galați, deși încercase în repetate rânduri.
Legătura dintre Mihail Boldea și falsa hotărâre judecătorească a fost obținută de procurori în urma unei expertize grafoscopice care a stabilit că însemnările de pe fila trei a acestei hotărâri aparțin secretarei acestuia, Elena Petre.
„Urmare indicațiilor avocatului Boldea Mihail, învinuitului Gurău Marian i s-a propus achiziționarea terenului respectiv, sens în care au stabilit ca «nepotul» învinuitului Dumbravă Fănel să aducă documentația necesară perfectării actului de vânzare-cumpărare, respectiv un certificat fiscal, o adeverință de rol emisă de Primăria Galați și o procură prin care învinuitul Dumbravă Fănel o împuternicea pe concubina învinuitului Gurău Marian, martora Moldoveanu Iuliana, să întocmească acte în numele învinuitului și să-l reprezinte pe acesta în fața autorităților”, se arată în referatul procurorilor.
Terenul i-a fost vândut lui Marian Gurău pentru 65.000 de lei și a fost intabulat de concubina acestuia, care însă nu a mai reușit să obțină și extrasul de carte funciară, deoarece un funcționar de la OCPI – SPI Galați a verificat la Judecătoria Galați hotărârea care consfințea dreptul de proprietate al vânzătorului, constatând astfel că actul este „fabricat”.
„La începutul anului 2008, învinuitul Gurău Marian a primit o ofertă de achiziționare a terenului din strada Tunelului nr. 95 de la SC Mondistar SRL Galați pentru suma de 400.000 lei”, se mai arată în referatul procurorilor.
Imobilul din strada Tunelului numărul 4 – un teren de peste 7.600 de metri pătrați
În cazul terenului de peste 7.600 de metri pătrați situat în strada Tunelului numărul 4, procurori arată că acesta a fost revândut succesiv la indicațiile lui Mihail Boldea, mai întâi ca aparținând unei persoane descrise de unul dintre martori ca fiind „de condiție modestă”, în baza unei false hotărâri din 2006 a Judecătoriei Galați.
Astfel, în falsa hotărâre se arăta că acestă persoană ar fi dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului, după ce l-ar fi cumpărat cu 1.500 de lei în 1975 și l-ar fi folosit neîntrerupt de atunci.
Și în acest caz, expertiza grafoscopică a stabilit că mențiunile olografe existente pe pagina a treia a falsei sentinței civile au fost efectuate de Elena Petrea, secretara lui Mihail Boldea, iar impresiunile de ștampilă aflate pe această sentință au fost realizate prin mijloace computerizate și imprimare cu jet de cerneală.
Terenul a fost vândut succesiv prin doi interpuși, cu câte 20.000 de lei, prețul nefiind plătit în realitate, apoi vândut printr-o societate de intermediere a vânzărilor-cumpărărilor de bunuri imobiliare unui administrator al unei societăți cu suma de 300.000 de euro.
Acesta din urmă a aflat ulterior, după ce a a solicitat Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară Galați certificatul de urbanism pentru terenul respectiv, că imobilul aparține în realitate Primăriei Galați, litigiul ajungând să fie soluționat în instanță.
Curtea de Apel Galați a menținut soluția instanței ierahic inferioare care a obligat OCPI Galați, în solidar cu ultimii vânzători interpuși, să plătească administratorului 300.000 de euro și 56.268 de lei, terenul rămânând în posesia Primăriei.
Apartamentul din strada Ovidiu, bloc M8, apartament 51
Tot cu ajutorul interpușilor Mihail Boldea a reușit să vândă un apartament în Galați cu 39.000 de euro, în a cărui posesie a intrat cu complicitatea Auricăi Luchiniuc, arbitru din cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Galați.
Apartament trebuia să intre în posesia statului, după ce proprietarul acestuia a murit și nu existau moștenitori care să revendice proprietatea asupra imobilului.
În acest caz, Mihail Boldea apare ca avocat al unei persoane, în realitate un interpus, care susținea că a întocmit un antecontract de vânzare-cumpărare a imobilului cu persoana decedată, care dovedește că apartamentul a fost cumpărat cu 20.000 de dolari încă din timpul vieții acesteia, contractul propriu-zis urmând a fi semnat în data de 1 iunie 2005.
Potrivit procurorilor, în cuprinsul antecontractului a fost înscrisă în mod expres că deducerea eventualelor litigii se va face în fața unui arbitru unic din cadrul Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Galați.
Astfel, Mihail Boldea a reprezentat în fața acestei instituții interesele pretinsului cumpărător a imobilului, iar o stagiară a acestuia, Cristina Ghezea, pe cele ale vânzătorului decedat, care a cerut „admiterea acțiunii formulate de reclamant, având în vedere că cele învederate de acesta sunt reale”.
După ce Aurica Luchiniuc, arbitru la Curtea de Arbitraj, a pronunțat o hotărâre prin care a admis acțiunea, constatând că vânzarea-cumpărarea a fost perfectă, persoana interpusă l-a desemnat pe Mihail Boldea drept mandatar împuternicit să vândă apartamentul.
Mihail Boldea a plătit datoriile acumulate la întreținere ca urmare a decesului persoanei respective, apoi a vândut imobilul unei terțe persoane care a susținut că deși în contract s-a specificat că prețul apartamentului ar fi fost de 70.000 lei, prețul real a fost de 39.000 euro, sumă pe care a plătit-o personal avocatului.
Imobilul din strada Morilor nr. 130 – un teren de 800 de metri pătrați.
Potrivit procurorilor, Mihail Boldea a fost implicat, alături de alte patru persoane, într-o înșelăciune cu un teren de 800 de metri pătrați din Galați pentru a cărui vânzare frauduloasă au folosit o persoană din Bârlad care semăna izbitor cu proprietarul real al terenului, Gheorghe Bălănuță.
Falsul proprietar l-a împuternicit în fața unui notar pe unul dintre cei patru autori ai înșelăciunii, având asupra sa documentele de proprietate ale imobilului și cartea de identitate a lui Gheorghe Bălănuță, care fusese deposedat de acestea anterior, tot printr-o fraudă.
Ulterior, Mihail Boldea s-a întâlnit cu vecinul adevăratului proprietar, care era interesat de teren pentru a-și extinde proprietatea, oferindu-i terenul contra sumei de 230.000 de euro.
Vânzarea nu a mai avut loc însă, deoarece potențialul cumpărător s-a întâlnit cu rudele lui Bălănuță înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, unul dintre fiii acestuia alertând poliția.
Nereușind să intre în posesia terenului în acest mod, Mihail Boldea a încercat să-l obțină cu ajutorul unui antecontract de vânzare-cumpărare încheiat între proprietar – despre care a susținut că „între timp nu mai este de găsit” – și un alt interpus, contra sumei de 70.000 de euro.
În act era menționat că încheierea contractului de vânzare-cumpărare se va face la 30 de zile de la încheierea antecontractului, Mihail Boldea cerând apoi Judecătoriei Galați, în numele persoanei interpuse, pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act de vânzare-cumpărare pentru imobilul respectiv.
Instanța de judecată nu a acceptat la dosarul cauzei antecontractul de vânzare-cumpărare, ulterior Mihail Boldea redactând un înscris prin care se arăta că persoana interpusă, într-un final arestată, pierduse antecontractul de vânzare-cumpărare și că nu mai înțelegea să-l folosească drept probă.
Imobilul din strada Domnească nr. 55
În cazul imobilului din strada Domnească nr. 55, procurorii DIICOT arată că Mihail Boldea a mers în 18 decembrie 2007 la un birou notarial, însoțit de Virgil și Iulian Melisato, care au depus documentația necesară pentru dezbaterea succesiunii după tatăl lor, Panait Melisato, decedat în 9 aprilie 1980, acesta având ultimul domiciliu la imobilul în cauză. De asemenea, Sorin Balaban și Eduard Pohrib, martori din partea fraților Melisato, au declarat că l-au cunoscut pe Panait Melisato.
Sorin Balaban și Eduard Pohrib erau prieteni cu Boldea. Balaban l-a cunoscut pe Mihail Boldea în 2004, când avocatul l-a apărat pe fiul acestuia într-un proces penal fără a-i pretinde onorariu, dar i-a dat de înțeles că va apela la serviciile lui în diverse ocazii. Ulterior, la rugămintea lui Boldea, Sorin Balaban a participat în diverse cauze în calitate de martor, în care a dat declarații conform indicațiilor acestuia.
După ce au dat declarațiile la notariat, Balaban și Pohrib au primit de la Boldea câte 100 de lei pentru „deranj”.
O zi mai târziu, aceștia au revenit la biroul notarial pentru finalizarea dezbaterii succesiunii. Notarul Claudiu Cornel Marina a constatat însă că Virgil Melisato avea aproximativ 40-45 de ani, iar potrivit cărții de identitate prezentate trebuia să aibă 64 de ani.
Verificând telefonic la notariatele care figurau pe documentele depuse în ziua anterioară, respectiv copiile legalizate de naștere și de deces, notarul a constatat că Boldea și cei doi presupuși moștenitori i-au prezentat documente false și a sesizat poliția.
Mihail Boldea i-a reproșat că întârzie finalizarea succesiunii, moment în care notarul Marina l-a anunțat că documentele sunt false și că a sesizat polițiștii despre acest fapt. După ce s-a arătat foarte indignat, Mihail Boldea a părăsit în grabă biroul notarial.
După câteva zile, avocatul Boldea s-a întâlnit cu Balaban la Palatul de Justiție din Galați și l-a anunțat că polițiștii BCCO Galați fac cercetări, că este posibil să îi citeze pentru declarațiile de martor date de acesta și de Pohrib, sugerându-le să fie foarte atenți la ce declară.
În cadrul verificărilor făcute de polițiști s-a constatat că documentele sunt false, iar Virgil și Iulian Melisato nu există.
Imobilul din strada Alexandru Ioan Cuza nr. 43 – înscris ca „Hanul Vechi” în Lista monumentelor istorice
În cazul imobilului din municipiul Galați, strada Al. I. Cuza nr. 43, procurorii arată că acesta a trecut în proprietatea statului în iulie 1959. Imobilul, compus inițial din teren de 640 mp și șapte corpuri de clădire dispuse într-un contur dreptunghiular închis, a fost edificat în 1882, fiind folosit ca han și apoi cabinet medical și locuință a doctorului Bârlădeanu. După includerea în fondul locativ de stat, a fost folosit până în 2004 cu destinația de locuință.
Clădirea a fost înscrisă ca „Hanul Vechi” în Lista monumentelor istorice a județului Galați, însă s-a degradat din cauza neîntreținerii. Astfel, încă din 2000 s-a solicitat Primăriei Galați scoaterea imobilului de pe Lista monumentelor istorice și demolarea clădirilor componente.
În 2004 imobilul a fost demolat și, întrucât nu exista aprobare de la Ministerul Culturii, în 5 septembrie 2008 poliția s-a sesizat din oficiu în acest caz.
În 25 septembrie 2008, Parchetul Judecătoriei Galați a dispus începerea urmăririi penale „in rem”, pentru nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri. Ulterior, cauza a fost declinată în favoarea Parchetului Curții de Apel Galați, pentru conexarea la un dosar aflat pe rolul acestei unități.
Ancheta făcută de Parchetul Judecătoriei Galați a scos la iveală modul în care Mihail Boldea a fost implicat în dobândirea frauduloasă a acestui imobil aparținând statului, prin folosirea unui contract de vânzare-cumpărare falsificat și antedatat și utilizând sprijinul „conștient ori nu” al avocaților Laurențiu Chiper și Mihaela Cristina Bolboceanu, au mai notat procurorii.
Concret, explică procurorii, în februarie 2007, Tudorache Postolache a cerut în instanță, în contradictoriu cu Letiția Bârlădeanu, constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului din strada Al. I. Cuza nr. 43. Letiția Bârlădeanu era însă decedată din 8 ianuarie 2000. Postolache a indicat drept domiciliu al Letiției Bîrlădeanu adresa unde locuia ginerele lui, Tudorel Vrânceanu.
Judecarea cauzei a început în 23 aprilie 2007, iar Postolache s-a prezentat cu avocatul Mihail Boldea și cu martorul Andreș Marian. La următorul termen, din 21 mai 2007, Letiția Bîrlădeanu a fost reprezentată de avocatul Laurențiu Chiper, iar Postelnicu a fost asistat de avocata Bolboceanu.
Martorul Marian Andreș a declarat în fața instanței că este prieten al lui Postolache și că a asistat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra imobilului. Ulterior, la termenul din 28 mai 2007, Nicolae Andreș, fratele lui Marian Andreș, a declarat același lucru.
În 28 august 2007, Judecătoria Galați a admis acțiunea civilă și a dispus constituirea dreptului de proprietate asupra imobilului din strada Alexandru Ioan Cuza nr. 43.
Anticipând o soluție favorabilă, încă din 17 mai 2007 avocatul Boldea a obținut din partea lui Postolache o procură notarială prin care era împuternicit să intabuleze și să vândă respectivul imobil, deși acesta nu devenise încă proprietar, notează procurorii în documentul citat.
După ce i s-au prezentat învinuirie în dosar, Nicolae Andreș le-a spus procurorilor că el și fratele lui, care în prezent este plecat din țară, au fost abordați de Sorin Balaban. Acesta le-a propus să fie audiați ca martori și astfel s-au întâlnit cu Boldea, care le-a spus ce să declare.
Balaban le-a spus anchetatorilor că, în primăvara anului 2007, Boldea i-a cerut să îi găsească o persoană în vârstă de peste 50 de ani, de condiție modestă, gen „boschetar” sau alcoolic, care în schimbul unei sume modice să fie dispusă să depună declarație ca martor în fața instanței. Astfel a ajuns să îi abordeze pe frații Andreș, ce frecventau „un local de condiție joasă”, aceștia primind 200 de lei de la Mihail Boldea.
Sorin Balaban a mai arătat că în 2008 a participat, împreună cu frații Tudorel și Marian Vrânceanu, la campania electorală a lui Boldea, în urma căreia a fosta ales deputat.
Marian Vrâncianu i-a povestit lui Balaban că Boldea urma să îi plătească aproximativ 7.000 de euro pe care îi datora ca urmare a unui proces în socrul său, Tudorache Postolache, revendicase imobilul din strada Alexandru Ioan Cuza. El a precizat că l-a implicat pe Postolache în „afacere” ca urmare a insistențelor fratelui său Tudorel Vrânceanu și ale lui Boldea.
Balaban le-a mai spus anchetatorilor că îl cunoaște pe Relu Manole drept „săgeată” a lui Tudorel Vrânceanu, însă nu cunoaște ce rol a avut acesta în cazul imobilului din strada Al. I. Cuza nr. 43.
Imobilul din Bulevardul George Coșbuc nr. 180 – un teren de 61,31 metri pătrați
În acest caz, procurorii notează că, în 16 decembrie 2004, Mihaela Moisă a cumpărat cu 10.000 de lei de la Nelu Gheorghe Lazăr terenul de 61,31 metri pătrați de la această adresă, în baza unui contract de vânzare-cumpărare ce apărea ca fiind autentificat de Biroul Notarului Public Adriana Pașcan, anchetatorii menționând că acolo era amenajată o hală folosită pe post de depozit.
Ulterior, în septembrie 2007, Judecătoria Galați a admis o acțiune făcută de Costel Constandache în contradictoriu cu Mihaela Moisă și a constatat perfectă vânzarea-cumpărarea imobilului din Bulevardul George Coșbuc nr. 180, care ar fi fost făcută între cei doi.
Constandache a fost inițial asistat de avocatul Boldea, ulterior acesta fiind substituit la unul din termene de avocata Veronica Boldea Berghiș, iar la termenul din mai 2007 de Mihaela Bolboceanu.
Procurorii notează că pentru a obține pronunțarea acestei hotărâri a fost folosit un antecontract de vânzare-cumpărare pretins încheiat în 10 martie 2005 între Moisă și Constandache, prin care se promitea vânzarea imobilului pentru 30.000 de lei, menționându-se că prețul ar fi fost achitat integral de către cumpărător. Acest document a fost semnat „conform cu originalul” de avocat Mihail Boldea.
Boldea l-a propus ca martor în această cauză pe Nicușor Axinte, care a spus la instanță că este prieten cu Costandache și că acesta ar fi vrut să încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru acel imobil, sens în care acesta a încheiat antecontractul și i-a plătit suma cerută Mihaelei Moisă iar ulterior ar fi căutat-o repetat, însă aceasta nu s-a prezentat în fața notarului.
În 2011, în fața procurorului DIICOT, Axinte a declarat că a început să lucreze ca șofer pentru Carmen și Sava Lucian Mirică de la începutul anului 2007. În mai 2007, Carmen Mirică i-a cerut lui Axinte să meargă la Judecătoria Galați, unde trebuia să declare mincinos că presupusul cumpărător Constandache ar fi plătit o sumă de bani unei femei, pentru achiziționarea unui teren din Bulevardul George Coșbuc.
În 2008, Tribunalul Galați a respins ca tardiv introdus recursul Mihaelei Moisă împotriva deciziei Judecătoriei. În februarie 2008, Mihail Boldea a cerut instanței eliberarea unei copii după documentația cadastrală aflată la dosarul cauzei, anterior, în noiembrie 2007, Constandache solicitând Judecătoriei eliberarea sentinței civile. Totodată, în iulie 2006 s-a cerut Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Galați pronunțarea unei hotărâri care să constate dreptul de proprietate al lui Constandache, cerându-se totodată desemnarea arbitrului Aurica Luchiniuc.
Luchiniuc a fost de acord să arbitreze cauza, a depus jurământ, iar în august 2006 a admis cererea și a constatat perfectă vânzarea-cumpărarea încheiată între Constandache și Moisă, la dosarul Curții de Arbitraj neexistând nicio dovadă din care să rezulte că Moisă știa de existența cauzei pe rol și nici că acesteia i-ar fi fost comunicată hotărârea arbitrală.
Procurorii notează că Mihaela Moisă este în realitate mama Loredanei Olaru, care în 1999 – 2005 a avut o relație de concubinaj cu Lazăr Ștefan zis „Bidigă”. Cei doi au fost trimiși în judecată de DIICOT pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism.
Fratele lui Bidigă, Nelu Gheorghe Lazăr, zis „Gigel Curuț”, a fost arestat în 2004 pentru trafic de droguri de mare risc. În același an, Nelu Lazăr a apelat la Loreana Olaru pentru o sumă mare de bani, pe care aceasta i-a dat-o prin constituirea unei garanții, motivând că Lazăr era arestat. În aceste circumstanțe, notează procurorii, în decembrie 2004, Nelu Lazăr i-a vândut Mihaelei Moisă imobilul din Bulevardul George Coșbuc 180. Loreana Olaru a hotărât ca vânzarea să fie făcută către mama sa pentru a evita eventuala punere sub sechestru, ea fiind cercetată în dosarul de proxenetism al DIICOT.
După ce au fost trimiși în judecată, Ștefan Lazăr și Loreana Olaru s-au despărțit, iar „Bidigă”, dorind să reintrare în posesia imobilului din Bulevardul George Coșbuc, a apelat la Mihail Boldea, cerându-i ca pentru o sumă importantă de bani să facă demersurile necesare în acest sens. Astfel, Boldea a făcut în fals antecontractul de vânzare-cumpărare pretins încheiat în martie 2005 între Moisă și Constandache.
Procurorii menționează că Ștefan Lazăr este văr primar cu Constandache, mamele acestora fiind surori, iar acesta din urmă, în decembrie 2007 a vândut pentru 36.000 de lei imobilul din Bulevardul George Coșbuc lui Sebastian Răducu Cimpoiașu.
Apartamentul a fost ulterior vândut altor două persoane, pentru ca în final să ajungă la Violeta Mandalac, pentru 36.933 de lei, aceasta fiind actuala concubină a lui Ștefan Lazăr.
Imobilul din strada Constantin Levaditti (fostă strada Blaj), nr. 9, bloc C8, apartament 38
Apartamentul din strada Constantin Levaditti i-a aparținut lui „Bidigă”, fiind sechestrat de procurori în 22 iulie 2004, un exemplar al ordonanței fiind comunicat Judecătoriei Galați – Biroul de Carte Funciară.
Procurorii arată că Boldea și avocata Cristina Ghezea i-au asistat pe Dumitru Șerban, cumnatul lui Ștefan Lazăr, Gabriela Șerban, sora lui „Bidigă”, și Gheorghe Nelu Lazăr, când s-a dispus luarea măsurii arestării preventive.
În 25 mai 2006, la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Galați s-a făcut o cerere de constatare a dreptului de proprietate a lui Adrian Tiron asupra imobilului din strada Constantin Levaditti, fiind judecată de arbitrul Aurica Luchiniuc. Tot atunci s-a depus antecontractul de vânzare-cumpărare pretins încheiat în 2 decembrie 2003 între Ștefan Lazăr și Marius Adrian Tiron, pentru 25.000 de dolari.
În 6 iulie 2006, Luchiniuc a admis acțiunea arbitrală făcută de Tiron, iar după două săptămâni, avocata Mihaela Bolboceanu a ridicat pentru Tiron hotărârea arbitrală. Cu această decizie, Tiron și Ștefan au încercat, cu ajutorul avocatului Boldea, prin diverse plângeri, ridicare sechestrului. Plângerile și cererile lor au fost respinse de instanțe, astfel că s-a recurs la falsificare unor sentințe judecătorești, notează procurorii.
Urmărindu-se scoaterea de sub sechestru a imobilului a fost utilizată o sentință penală falsificată pretins emisă de Judecătoria Galați, prin care se admitea „plângerea formulată de petentul Lazăr Ștefan și s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator, instituit asupra imobilelor din Galați, strada Constantin Levaditti nr. 9, bloc C8, apartamentul 38 și din strada Saturn, bloc D2, apartamentul 3. De asemenea, prin aceeași sentință falsificată, a fost dispusă radierea mențiunilor privind măsura sechestrului la OCPI și Administrația Financiară. Ulterior, imobilul a fost vândut succesiv altor persoane, pentru 120.000 de lei.
Imobilul din strada Alba-Iulia nr. 2
În acest caz, procurorii rețin implicarea lui Mihail Boldea în vânzarea succesivă a apartamentului dintr-un imobil de pe strada Alba-Iulia, care fusese scos din proprietatea părții vătămate Ion Bostan prin utilizarea unor documente falsificate, ajungând în cele din urmă în posesia părților vătămate Valentin Gelu Toniță și Valentina Toniță.
Concret, dreptul de proprietate asupra imobilului a fost „mutat” pe numele unui interpus, Relu Manole, printr-o hotărâre falsificată a Judecătoriei Galați conform căreia acesta cumpărase apartamentul de la adevăratul proprietar.
Și în acest caz, vânzarea apartamentului era dovedită cu un antecontract de vânzare-cumpărare, din care rezulta că partea vătămată îi vânduse lui Relu Manole imobilul contra sumei de 80.000 de lei.
Potrivit procurorilor, sentința civilă poartă mențiunile „Achitat tt” și „01.06.2007 definitivă și irevocabilă prin neapelare”, prin expertiză grafoscopică stabilindu-se că au fost făcute de secretara lui Mihail Boldea. Totodată, expertiza a relevat faptul că scrisul de pe paginile doi și trei ale sentinței civile aparține aceleiași secretare, iar documentul purta o ștampilă realizată pe computer și aplicată cu ajutorul unei imprimante cu jet de cerneală.
Imobilul trecut pe numele lui Relu Manole a fost vândut de două ori prin interpuși, până a ajuns în posesia lui Valentin Gelu Toniță și Valentina Toniță, banii fiind încasați de Mihail Boldea.
Acuzațiile în raport de SC Arcada Company SA Galați și SC Agronomic SRL Galați
Procurorii mai rețin implicarea lui Mihail Boldea, alături de Alexandru Bogdan Boza, în prejudicierea a două firme, SC Arcada Company SA Galați și SC Agronomic SRL Galați.
În baza unui contract de prestări serviciu așa-zis încheiat între SC Arcada Company SA și Alexandru Bogdan Boza, acesta din urmă a solicitat plata sumei de patru milioane de lei. În urma unei expertize s-a stabilit că semnătura de pe contract nu aparține administratorului societății. Ancheta a relevat că, în perioada 2007 – 2009, Mihai Boldea a avut un contract de colaborare cu SC Arcada Company SA, asigurând asistență juridică firmei respective, împrejurări în care a avut acces la documente ale firmei, cât și la ștampilele societății.
Procurorii mai rețin implicarea lui Mihail Boldea alături de Alexandru Bogdan Boza într-o activitate infracțională derulată în raport de societatea SC Agronomic SRL Galați. Potrivit administratorului firmei, Boza i-a sustras un bilet la ordin, pe care l-a introdus la plată, fără drept, cu intenția de a încasa suma de 722.750 de lei.
Probele din dosarul lui Mihail Boldea dovedesc „samavolnicia” acțiunilor deputatului privind obținerea unor imobile, acționând fără scrupule și într-un caz chiar cu violență, potrivit motivării deciziei instanței supreme de arestare preventivă în lipsă a lui Boldea.
Judecătorul notează și depoziția procurorilor DIICOT prezentată la momentul discutării propunerii de arestare preventivă, potrivit căreia „din datele existente la dosar rezultă că Mihail Boldea a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, a cerut unor persoane să nu declare nimic în legătură cu cauza de față și a contactat pe unii avocați din anturajul său pentru a acorda asistență juridică acelor persoane”.
Instanța supremă reține și premeditarea cu care acesta a părăsit România, arătând că deputatul a fost ajutat de Adrian Azoiței, în prezența căruia se interesa de țări precum Kenya sau Somalia, ce nu au acord de extrădare cu România.
Instanța supremă a confirmat, marți, mandatul de arestare preventivă pentru 30 de zile emis în 22 martie pe numele deputatului Mihail Boldea, acesta fiind dus în arestul IPJ Galați.
În 16 martie, Boldea a fost la DIICOT, unde s-a prevalat de dreptul la tăcere, a doua zi el plecând din România cu mașina până în Turcia, de unde a luat un avion către Kenya. Boldea anunța presa în 23 martie că va veni el în România, nefiind cazul să meargă Poliția după el. Deputatul Mihail Boldea a fost adus marți în țară, cu o cursă KLM de la Amsterdam. Boldea a fost preluat de o escortă a Poliției de la Aeroportul Otopeni și dus direct la instanța supremă, pentru confirmarea mandatului de arestare preventivă.
În acest dosar au mai fost arestați preventiv Elena Petrea, secretara cabinetului de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică, Ștefan Lazăr și Aura Luchiniuc. Avocata Mihaela Bolboceanu a primit interdicție de a părăsi localitatea.
Ionut Muresan, ionut.muresan@mediafax.ro
