Migraților medicilor din România depășește media pe țară de 2 la sută, considerată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cod roșu, adică motiv de criză, care poate face ca un sistem de sanitar să clacheze, pe termen scurt sau mai lung, potrivit președintelui CMR, Vasile Astărăstoae. Profesorul Astărăstoae a declarat, vineri, că „4 la sută dintre medicii români au solicitat acte pentru a pleca să lucreze în străinătate, în condițiile în care aceeași pondere a fost înregistrată pe tot parcursul lui 2007, este un semnal de alarmă, cod roșu cum spun experții OMS, privind creșterea semnificativă a migrației în România, lucru care ar trebui să îngrijoreze autoritățile”.
Potrivit acestuia, migrația a 2 la sută din medicii practicieni dintr-o țară reprezintă cod roșu pentru autorități, adică atenționarea că sistemul poate intra în criză pe termen scurt sau mai lung, implicit că acesta va claca.
De la începutul anului până la 1 septembrie 2008, 957 de persoane au solicitat de la Colegiulu Medicilor din România (CMR) certificate de probitate morală pentru a putea lucra în străinătate. Cele mai multe certificate au fost eliberate în București – 309, Iași și Timiș, câte 102, Cluj – 63, Caraș Severin – 40, Vaslui – 35 și Constanța – 25.
Aceste date au fost prezentate la Adunarea Organizațiilor Profesionale Medicale din Europa Centrală și de Sud-Est (ZEVA), găzduită la Caransebeș în perioada 12-13 octombrie, la care participă președinții organizațiilor similare Colegiului Medicilor din România din Austria, Albani, Bulgaria, Croația, Germania, Polonia, Serbia, dar și secretarul general al World Medical Association, profesor-doctor Otmar Kloiber.
Una din temele discutate la această reuniune este „migrația medicilor”, fenomen cu care se confruntă întreaga Europă Centrală și de Sud-Est.
Președintele CMR a atras atenția asupra faptului că un sistem de sănătate, oricât de multe spitale noi ar avea, echipate la standarde europene, nu poate funcționa în absența medicilor. „Vom avea unități sanitare cu rol de muzeu, prin care vor trece pacienți ca vizitatori, întrucât nu vor exista persoane calificate care să-i trateze”, a mai spus președintele CMR.
Profesorul a explicat că efectul migrației depinde de densitatea medicilor la mia de locuitori. Un clasament al OMS arată că România se află pe locul 33 din cele 35 luate în calcul, cu 1,9 medici la mia de locuitori. În Uniunea Europeană, media de doctori la mia de locuitori este de 3,3.
El spune însă că statisticile Ministerului Sănătății nu sunt reale, întrucât ele includ în numărul total de medici și numărul absolvenților care nu profesează, astfel că cifra totală este de 59.000 de medici la nivel național.
Statisticile CMR arată că în România sunt 47.000 de medici din care 7.500 rezidenți. „Calitatea unui sistem depinde de calitatea medicilor care lucrează în el. Printre cauzele migrației medicilor români se numără veniturile mici pe care le obțin doctorii, mijloacele mult mai performante pe care le au în unitățile sanitare din străinătate, dar și poziția socială a acestora. Dacă în România medicul este privit ca un simplu funcționar, în străinătate el are cu totul alt statut”, a explicat profesorul Astărăstoae.
Pe de altă parte, secretarul general al World Medical Association, profesor-doctor Otmar Kloiber, a spus că migrația medicilor este un fenomen care afectează în prezent atât țările sărace cât și pe cele bogate.
„Un număr mare de medici din Est vin să lucreze în Germania, de pildă, iar alți doctori pleacă din Germania spre țările nordice. China și India exportă medici către țările mai bogate, medici din Canada se îndreaptă spre SUA. Printre motivele migrației se numără condițiile financiare, dorința de a lucra într-un loc de muncă sigur, condițiile de viață, lipsa facilităților sau lipsa unui viitor”, a mai spus Kloiber.
În general, cele mai afectate specialități, cu cel mai mare deficit de doctori, sunt anestezia-terapia intensivă și medicina de urgență.
În Polonia, de exemplu, există înregistrați 129.807 medici, iar din ei 792 sunt străini care au venit să lucreze aici. Aproape 4.500 de medici polonezi au obținut certificate pentru a lucra în străinătate, cei mai mulți fiind anesteziști, urmați de medici de chirurgie toracică, chirurgie plastică, medicină de urgență, chirurgie vasculară și medicină de familie.
Potrivit unui sondaj făcut în Polonia, 40 la sută dintre medici au spus că ar fi dispuși să lucreze în alt domeniu dacă ar avea o ofertă mai bună și cam tot atâția au afirmat că ar fi de acord să lucreze în străinătate, a spus, la aceeași reuniune, Mark Szewczynski de la Colegiul Medicilor din Polonia.
În Serbia, fenomenul migrației nu este înregistrat, întrucât diplomele medicilor de acolo nu sunt recunoscute în Uniunea Europeană, dar ceea ce au semnalat reprezentanții acestei țări prezenți la seminar este scăderea numărului de studenți la medicină față de anii precedenți.
Din Albania medicii pleacă să lucreze în țări precum Marea Britanie, Italia sau Grecia, ei fiind angajați pe posturi inferioare, respectiv de asistenți medicali, dar salariul primit în această funcție este mai mare decât cel al unui medic care lucrează în Albania, a spus Shaqor Kraster, reprezentantul Colegiului Medicilor din această țară.
Situația este cu totul alta în Austria, unde migrația medicilor nu reprezintă o problemă. Aici, doctorii pleacă, în general, în străinătate la specializare, dar revin în țară.
