Miercurea Mare. Semnificația Zilei.

Miercurea Mare ne apropie și mai mult de Sfintele Paști, astfel că Biserica a rânduit să luăm aminte în această zi la două exemple: cel al păcătoasei desfrânate, înstrăinate de Dumnezeu care aducând în această zi, cu mare căință, smerenie și cu multe lacrimi, mir de mare preț și ungându-L pe Hristos, devine mironosiță și cel al lui Iuda Iscarioteanul, ucenicul care, deși apropiat de Domnul, L-a vândut, tot astăzi, pentru treizeci de arginți fariseilor și cărturarilor ce voiau să-L ucidă. Vânzarea făcută de Iuda a făcut ca, mai târziu, Sfânta Tradiție a Bisericii să rânduiască ziua de miercuri ca zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit, acestea fiind cele două zile ale săptămânii în care creștinii trebuie să postească de-a lungul întregului an.
Miercuri este pomenirea femeii celei păcătoase, care aflând că Mântuitorul se află în casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir înmiresmat, de mare preț, ca să-l toarne pe capul lui Iisus Hristos, iar cu părul capului ei ștergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. „Fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, s-a apropiat de El o femeie, având un alabastru cu mir de mare preț, și l-a turnat pe capul Lui, pe când ședea la masă. Și văzând ucenicii, s-au mâniat și au zis: De ce risipa aceasta? Căci mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor. Dar Iisus, cunoscând gândul lor, le-a zis: Pentru ce faceți supărare femeii? Căci lucru bun a făcut ea față de mine. Căci pe săraci totdeauna îi aveți cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. /…/”
(www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68483-talcuire…– Tâlcuirea Evangheliei din Miercurea Mare)