Cercetătorii au descoperit microbi la o adâncime record de 1,6 kilometri sub fundul Oceanului Atlantic, care ar putea oferi indicii despre forme de viață ce pot evolua în subteranul altor planete, potrivit unui studiu publicat în revista Science, informează Reuters.
Descoperirea organismelor procariote în sedimentele fierbinți de sub nivelul oceanului în zona Newfoundland, Canada, dublează recordul anterior de adâncime la care au fost descoperite forme de viață – 842 metri -, potrivit experților din Țara Galilor și Franța, autorii acestui studiu.
„Este cel mai adânc, mai vechi și mai fierbinte sediment marin în care au fost descoperite organisme procariote”, a spus John Parks, profesor la Universitatea din Țara Galilor, coautor al studiului.
Microbii au fost descoperiți la o adâncime de 1.626 de metri, în sedimente vechi de 111 milioane de ani, la temperaturi de 60 – 100 de grade Celsius (140 – 212.00 Fahrenheit), potrivit studiului.
Procariotele organisme unicelulare, ale căror celule nu au membrană nucleară, care să înconjoare informația genetică. ADN-ul procariot este de obicei reprezentat printr-o singură moleculă de ADN stocată în nucleoid. Lipsa nucleului le diferențiază de eucariote – toate animalele și plantele de pe Pământ.
„Dacă există biosferă subterană substanțială pe Pământ, atunci aceasta ar putea să existe și pe alte planete”, a indicat Parks, care spune că asemenea microbi pot supraviețui până la 4 kilometri sub fundul mării pe Terra.
Din acest motiv, „o mostră prelevată de la suprafața planetei Marte nu poate indica dacă există sau nu viață pe Marte”, a spus acesta.
Nu se știe dacă microbii descoperiți în Newfoundland au vreo legătură cu energia solară, care este sursa vieții la suprafață – aceștia ar putea mânca metan, de exemplu, format din descompunerea plantelor în urmă cu milioane de ani. Sau microbii ar putea fi independenți de soare și dependenți de energia geochimică, așa cum sunt anumite forme de viață din jurul coșurilor vulcanice de pe fundul oceanelor. Pe uscat au fost descoperirte forme de viață și în mine foarte adânci.
Descoperirea ar putea complica planurile multor state și companii de a îngropa gazele cu efect de seră de la fabrici sau centrale în rocile poroase de sub fundul mărilor, despre care s-a crezut multă vreme că nu conțin forme de viață.
„Este o perspectivă riscantă să pui gazele în formațiunile geologice și să nu iei în considerare reacțiile organismelor de acolo”, a spus Parks.
Specialiștii cred că microbii ar putea reacționa cu dioxidul de carbon, însă mai sunt necesare studii care să analizeze acest lucru.
Convenția de la Londra, cu privire la descărcările în mare, a fost modificată anul trecut pentru a permite stocarea dioxidului de carbon în sedimentele de pe fundul mării.
Specialiștii ONU cred că îngroparea dioxidului de carbon ar putea fi unul dintre principalele instrumente ale acestui secol de încetinire a încălzirii globale, fenomen care produce inundații, secete și creșterea nivelului mărilor.
