Există un loc în care sunt zilnic salvate vieți omenești și unde noi, ceilalți, ne ascundem de moarte și așteptăm ajutor de la cei care ceas de ceas își testează limitele, într-o luptă contracronometru. Un univers în care totul se trăiește la intensitate maximă, în care suferința, știința și arta de a face bine sunt peste tot. Spitalul de Urgență din Suceava are o jumătate de secol de viață. La inaugurare, în 1966, era unul dintre cele mai moderne din țară. După o perioadă extrem de dificilă a existenței sale, astăzi este din nou în top. Procesul de modernizare demarat în urmă cu aproape 10 ani s-a concretizat în echipamente, aparatură medicală, schimbarea din temelii a condițiilor de cazare, hrană și tratament oferite pacienților, în recrutare de medici și instituire a unei discipline apropiate de cea militară.
Cel care a impus aceste transformări se numește Vasile Rîmbu. Inteligent, ironic, arogant, detestat sau admirat, este însă apreciat unanim pentru ceea ce a reușit să facă în 9 ani, la Spitalul de Urgență Suceava. Aproape că nu mai remarcăm schimbarea la față a spitalului nostru pentru că face parte din normalitate, dar e bine să ne amintim, din când în când, de unde am plecat.
Dr. Anatolii Buzdugan: ”Noi am plecat de sub nivel”
Numirea adjunctului Direcției de Finanțe Suceava, Vasile Rîmbu, fost comisar al Gărzii Financiare, în funcția de manager general al Spitalului Județean Suceava a fost una dintre marile surprize ale anului 2008. El și-a preluat funcția în data de 20 noiembrie 2008, sub multe semne de întrebare asupra oportunității acestei numiri. Unii spuneau că este un experiment fără șanse de reușită, alții, direct, că este ”o prostie” să aduci un economist de la Finanțe, un funcționar care habar nu are de medicină, la conducerea celui mai mare spital din județ.
Printre scepticii de atunci se număra și doctorul Cristian Irimie, șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie. ”Mă gândeam că nu înțelege ce înseamnă un spital, dar în timp mi-am dat seama că a fi medic bun nu înseamnă că ești un manager bun”, ne-a declarat dr. Irimie, referitor la ce a crezut atunci.
Au trecut anii, iar astăzi Spitalul de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava este considerat unul dintre cele mai moderne din România, comparabil cu multe alte unități medicale din Europa, cu aparatură de înaltă performanță, cu medici specialiști apreciați și servicii medicale inexistente în multe alte județe ale țării. În urmă cu mai puțin de un deceniu, lucrurile nu stăteau, însă, deloc așa.
”Ții minte cum arăta spitalul acum 10 ani? Nu trebuie să uităm de unde am plecat. Noi am plecat de sub nivel”, ne reamintește șeful secției Neurochirurgie, dr. Anatolii Buzdugan. Primele zile în noua funcție nu au fost uitate nici de Vasile Rîmbu: ”Impresia mea a fost de ordin negativ de la poartă. O instituție de talia asta, fără poartă, fără gard, fără firmă, în care intra și ieșea toată lumea cum voia…”.
Vasile Rîmbu: ”N-am venit pisicuț aici”
Primele măsuri luate de Vasile Rîmbu în calitate de manager al spitalului au țintit disciplina: în primul rând a angajaților, să respecte programul de muncă, dar și a vizitatorilor, instituindu-se reguli noi de acces în spital și un orar strict de vizită la pacienți, cu portari, camere de supraveghere și firmă de pază.
Cea dintâi mutare a vizat secția Neurologie, care se afla în unul dintre pavilioanele spitalului vechi, în condiții total insalubre. ”Am comparat atmosfera de acolo cu spitalele de campanie din Primul Război Mondial, nu din al doilea”, spune astăzi râzând Vasile Rîmbu.
Și cam ca la război a fost, după ce noul manager a decis să scoată personalul TESA din birourile de la etajul I și să mute în locul lor Neurologia.
”Nici un doctor nu scotea de acolo contabilii și funcționarii, să-i mute pe holul de la bucătărie. El a spus «gata, așa faceți» și au făcut. Într-o lună erau mutați ca puii”, își amintește doctorul Irimie.
”Atuul meu a fost că n-am venit pisicuț aici, n-am venit aici cu emoția că domnul doctor o să se stropșească la mine și eu o să iau poziție de drepți și o să spun că e bine așa”, dezvăluie Rîmbu raporturile dintre el și personalul medical.
În scurt timp, Spitalul Județean Suceava avea să se transforme într-un mare șantier.
Pe lângă amplele lucrări de renovare și de mutare a unor secții pentru a asigura circuite benefice pacienților, s-au demarat și numeroase proiecte medicale și de achiziționare a aparaturii necesare unor investigații și intervenții complexe. Primele investiții, în valoare totală de 29 de milioane de euro, au avut ca rezultat prima clasificare și acreditare a spitalului la un nivel foarte ridicat, obținând 98 de puncte din 100 posibile.
Dr. Adrian Tătăranu: ”Nu era un loc care să aducă, cumva, cu vreun spital”
Doctorul Adrian Tătăranu și-a început activitatea la Spitalul Județean Suceava în decembrie 2008, în Laboratorul de imagistică medicală și radiologie, astăzi unul dintre cele mai moderne din România.
În urmă cu aproximativ 10 ani, însă, lucrurile stăteau cu totul altfel. Secția pe care o conduce astăzi era, în urmă cu aproximativ 10 ani, divizată pe trei niveluri, personalul medical, dar mai ales pacienții, fiind nevoiți să facă naveta prin spital, de la un etaj la altul.
”Nu era un loc care să aducă, cumva, cu vreun spital. Era totul scorojit, era rău”, povestește dr. Tătăranu.
În prezent, Spitalul Județean Suceava are un platou imagistic complet și, foarte important, situat în același spațiu.
Doctorul Anatolii Buzdugan este șeful Secției Neurochirurgie și unul dintre cei mai buni neurochirurgi români, apreciat și la nivel internațional. În toamna anului 2000, intra pentru prima oară pe poarta spitalului din Suceava, fiind primul neurochirurg din istoria medicală a Sucevei. Trei luni a locuit efectiv în unitatea medicală, iar la trei zile de când a venit aici a salvat viața unui copil care suferise o puternică fractură la cap și căruia nimeni nu-i mai dădea nici o șansă.
Pe atunci, la spitalul din Suceava nu exista nici măcar instrumentarul minim pentru o intervenție neurochirurgicală, salvarea copilului fiind datorată faptului că dr. Buzdugan avea propriile sale truse de operație.
Au trecut 17 ani, iar doctorul Buzdugan conduce în prezent una dintre cele mai bune și dotate secții de neurochirurgie din țară. ”Saltul important în dotarea cu echipamente a sălii de Neurochirurgie s-a produs practic din momentul în care în funcția de manager a venit domnul Rîmbu”, declară dr. Buzdugan.
Pe lângă aparatură, secții modernizate, un alt aspect foarte important în transformarea spitalului județean îl reprezintă schimbul de generații, dar și de mentalități. Instituția are una dintre cele mai ridicate rate de atragere a medicilor, la nivel național.
”Sunt veniți foarte mulți medici tineri, peste 100. Marea majoritate vine și cu o experiență în spitale străine, unde au văzut cum se întâmplă lucrurile acolo”, a spus Rîmbu.
Printre cei din noua generație de medici a Spitalului „Sf. Ioan cel Nou” de Suceava este și Ana Miron, angajată aici din 2016, un medic dedicat bolnavilor cu un diagnostic crunt: așa-zisa boală neagră, epilepsia. Doctorița vorbește cinci limbi, dintre care patru fluent, cu specializări în clinici din mai multe țări europene și s-a întors în România cu intenția de a înființa un centru pentru bolnavii de epilepsie, satelit al unei renumite clinici germane, unde ea a lucrat aproximativ doi ani.
”Nicăieri nu am întâlnit așa o organizare de strictă și care chiar se respectă, începând de la gardian și liftier și până pe secție”, spune dr. Miron, care a găsit la spitalul Suceava toată deschiderea pentru înființarea Centrului Regional de Epileptologie.
Spitalul din Suceava a devenit de referință în țară
Grație modernizării, dotărilor și recrutării de specialiști, astăzi în Spitalul de Urgență Suceava se operează tumori din creier, mii de oameni s-au reîntors în mijlocul familiilor după ce-au suferit un infarct miocardic ori un accident vascular cerebral.
Din 2012, acești pacienți nu mai sunt trimiși cu ambulanța la Iași, ci sunt tratați la Suceava, ceea ce crește considerabil șansele lor de supraviețuire și de recuperare.
”Acum 5 ani de zile cred că nici nu-și imagina cineva că se poate face aici”, afirmă dr. Mihai Crețeanu Jr, șeful Compartimentului de Angiografie din spital.
Primul implant de stimulator cardiac s-a realizat anul trecut, protezele de șold și de genunchi sunt astăzi operații de rutină, iar pentru investigații avem printre cele mai performante aparate. La Suceava, în premieră națională a fost introdus un sistem de identificare a pacienților pe baza unor brățări, conceput de dr. Dragoș Vicoveanu.
Spitalul de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava este în top pe țară și prin modernizarea Unității de Primire a Urgențelor, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro, „un etalon în țară”, așa cum declara la inaugurare șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat.
”Am rămas plăcut impresionat de nivelul renovărilor și de cum arată spitalul. Deja se apropie de nivelul altor spitale din orice țară europeană, ca aspect și calitate a serviciilor medicale”, spunea atunci doctorul Arafat.
În următorii 3 ani, Spitalul de Urgență Suceava va fi condus tot de Vasile Rîmbu, managerul care a promovat cu media 9,99 concursul pentru cel de-al treilea mandat la conducerea instituției. Conform planului său de management, politica de investiții și de dezvoltare a spitalului va continua, iar medicii din spital nu mai au nici o scuză să nu efectueze cu succes intervenții pentru care până acum pacienții erau transferați la Iași, Târgu Mureș, Cluj sau București.
