La Muzeul de Istorie Suceava a avut loc ieri lansarea cărții „Metalurgia aramei în civilizațiile Precucuteni și Cucuteni”, semnată de arheologul dr. Ion Mareș.
Există oameni care rămân în „tiparele sănătoase ale culturii”
Evenimentul, care, așa cum a spus directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, dr. Doina Creangă, „a deschis șirul manifestărilor dedicate Zilei Internaționale a Muzeelor”, a fost salutat de subprefectul Constantin Harasim, care a apreciat faptul că în acest secol al internetului, al informației difuzate în mediul virtual, există oameni care rămân în „tiparele sănătoase ale culturii”, care clădesc meticulos și temeinic, oferindu-ne prilejul unor astfel de momente care „vor rămâne ca amintiri frumoase” în memoria participanților.
Monografia științifică „Metalurgia aramei în civilizațiile Precucuteni și Cucuteni”, a cărei publicare a fost finanțată de Muzeul Bucovinei, este rezultatul unui efort de peste zece ani și vizează cele mai vechi preocupări ale omului privind metalurgia aramei (sec. VI-V înainte de Hristos).
O carte „îndelung meditată”, o lucrare „cu caracter enciclopedic”
Cartea, așa cum a remarcat prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, întrunește cele patru criterii pe care Nicolae Iorga, patriarhul istoriografiei românești, spunea că sunt necesare unui autor pentru o lucrare de calitate: informație solidă, spirit critic, capacitate de organizare și stil.
Spunând că dr. Ion Mareș, care și-a susținut doctoratul cu o lucrare în domeniul metalurgiei aramei, „a rămas fidel aceleiași teme” în cercetările sale ulterioare, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu a subliniat faptul că avem de-a face cu o carte „îndelung meditată”, o lucrare „cu caracter enciclopedic”, pentru elaborarea căreia cercetătorul a consultat 403 titluri pe această temă, din care 11 îi aparțin, având acces la o sursă impresionantă de informații, nu mai puțin de 79 de reviste de specialitate, din care 22 de publicații din străinătate.
Autorul, așa cum a spus el, „a urmărit îndeaproape cea mai frumoasă cultură din istoriografia noastră, cultura Cucuteni”, vizând un domeniu în care este chiar „un deschizător de drumuri în unele aspecte ale temei”.
„O realizare de referință, care contribuie hotărâtor la conturarea unei imagini corecte a efortului cercetătorilor din această zonă”
Conf. univ. dr. Mircea Ignat a ținut să precizeze faptul că această „carte de preistorie, care are ascunzișurile sale și o anume tehnicitate”, este o lucrare care „cere foarte mult timp și foarte mult nerv” pentru a fi elaborată. Făcând câteva precizări referitoare la titlul lucrării, la faptul că cercetarea vizează aria culturilor Precucuteni și Cucuteni din spațiul românesc, dar cuprinde și o serie de „analogii care fac trimitere la un areal mult mai larg”, că sunt „folosite datele științelor interdisciplinare”, el a apropiat-o de cartea lui Mircea Eliade „Făuritori și alchimiști” prin faptul că urmărește procesul prelucrării metalului, „magia transformării aramei”.
Cartea, care, așa cum a accentuat el, „se va bucura de atenția specialiștilor și a celor împătimiți de această temă”, este „o realizare de referință, care contribuie hotărâtor la conturarea unei imagini corecte a efortului cercetătorilor din această zonă”.
*
Autorul lucrării, dr. Ion Mareș, care a mulțumit participanților la eveniment spunând că pentru realizarea acestei cărți s-a bucurat de sprijinul unor specialiști, profesori și colaboratori din țară, dar și al colegilor din cadrul instituției muzeale sucevene, a încheiat spunând că este recunoscător tuturor celor care l-au susținut și l-au ajutat la elaborarea acestei lucrări .
