– Învățătorul Doru Luchian, din Soloneț, confecționează măști, costume și accesorii folosite de mascați
– La cea mai recentă inventariere, învățătorul avea pe lângă casă 24 de căiuți, două capre, un cerb, doi struți și un urs
Învățătorul Doru Luchian, din Soloneț – Todirești, a făcut o pasiune pentru confecționarea măștilor, dar și a costumelor pentru mascați.
Având rădăcinile în comuna Boroaia, zonă bogată în tradiții și obiceiuri de iarnă, Doru Luchian a dus cu el și la Soloneț, unde este învățător de aproape 30 de ani, bucuria jocului, a muzicii, a colindelor și urăturilor.
Cele mai multe măști confecționate de învățător sunt haioase, colorate, având rolul de a binedispune oamenii. Doar pe unii oameni, pentru că pe alții îi indispun… Atunci când este ironizat un „edil al satului”, un „activist de partid”, un personaj „depășit de timpuri”, învățătorul își atrage antipatii și dușmani. De pe urma lor a avut de „tras” de-a lungul timpului, chiar a fost dat afară dintr-o funcție de conducere într-o instituție culturală pe acest motiv, că „se ia de cine nu trebuie”.
– „Recensământul” măștilor
La ultimul „recensământ”, adică zilele trecute, învățătorul mai avea pe lângă casă 24 de căiuți, două capre, un cerb, doi struți și un urs.
Celelalte, sute, poate mii de măști create în cei 30 de ani de activitate didactică, au luat drumul străinătății sau drumul iubitorilor de folclor și tradiții din toate colțurile țării.
Ansamblul folcloric „Bucovina” al Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava, înființat de profesorul de sport Lazăr Tipa, este ajutat foarte mult de învățătorul Luchian, cu măști și costume de mascați pentru scenă.
– Lucrează din pasiune
Învățătorul face măști pentru toți care-i cer ajutorul, și nu a făcut din asta o afacere.
„Eu nu am vândut niciodată măști, pentru că nu sunt pentru afaceri. Deși, sincer s-ar putea face o afacere din asta. Îți trebuie timp. Eu am rămas doar la stadiul de pasiune. Poate la pensie să ne mai gândim și la un alt fel de muncă, din care putem să scoatem și ceva venituri. Dacă cineva mi-a lăsat un ban, cât a vrut el, a fost bine. Eu fac aceste măști doar din plăcere și a devenit din ce în ce mai greu să-mi procur materiale pentru confecționarea lor. Nu se mai găsește fuior de cânepă pentru cosițe, iar dacă aș planta eu în curte s-ar mira lumea, ar zice că mă ocup cu droguri, nu? Niciodată nu fac două măști la fel. Fiecare are farmecul ei, fiecare este diferită și exprimă ceva”, ne-a mai povestit interlocutorul nostru.
– Strigăturile baciului
În zona Soloneț se practică „dansul urâților”, irozii, dansul caprei, dansul căiuților, și chiar sunt câteva descântece la capră și la urs care au fost adunate de la bătrânii satului.
Multe strigături, urături, colinde au fost culese de învățătorul Luchian de la „Costan Bosancu – Lume-Lume”. Oamenii din Soloneț îi spuneau simplu Costan – Lume sau Lumea, pentru că îi plăcea viața și era o adevărată enciclopedie de zicători și strigături. Pe unele le crea pe loc, la petreceri.
„A fost baci în sat, înstărit și îi plăcea mult viața, societatea, așa că i-a rămas porecla: lume-lumea”, ne-a povestit învățătorul.
Doru Luchian își amintește și de un alt personaj vestit în Soloneț, Moș Gavril Tipa – șugubățul satului. Zeci de ani Moș Gavril a ținut locul lui Moș Crăciun și Moș Nicolae în Soloneț.
„Îl ajutam să își pună barbă, să îmbrace cojocul pe dos, cu blana la vedere, să se mascheze pentru a nu fi cunoscut, și apoi pleca la toate casele pentru a duce daruri copiilor. Era tare plăcut, glumeț și umbla toată noaptea să facă bucurii celor mici”, își amintește dascălul Luchian.
– Recuzita mascaților
Elementele pe care le folosește Doru Luchian pentru confecționarea măștilor sunt pieile de oaie și de capră, boabe de fasole, cânepă, cârpe, pălării, lemn.
După ce alege o bucată de blană de oaie, care i se pare lui mai potrivită, îi taie ochii, decupează loc pentru nas, care la rândul lui este făcut din cârpe și învelit într-un material, de obicei roșu, „că de atâta ger nasul s-a înroșit”.
Se taie și semnul pentru gură și, de obicei, pentru ca masca să fie mai haioasă, gura se lasă „căscată”, printre „buze” zărindu-se doi, trei dinți din fasole.
Limba, depinde de ce vrea personajul să arate, poate să fie lungă, tot roșie, făcută din cârpe și apoi aplicată pe blană, atârnând, sau poate să fie abia vizibilă.
– Cum se confecționează „capra”
„Capra” se face dintr-o bucată de lemn cioplit, cu maxilarul inferior mobil, pentru a „clămpăni”, acoperită cu blană (de ied sau iepure), iar coarnele ce o împodobesc pot fi ale unui animal adevărat (capră, cerb) sau din lemn.
Între coarne se pun mărgelele și basmale, panglici și ciucuri colorați, oglinzi, beteală, flori artificiale și naturale.
„Totul este extrem de strălucitor și fascinant, capabil să reflecteze lumina și să alunge astfel întunericul și frigul din nopțile de iarnă”, ne-a explicat învățătorul.
Trupul „Caprei” îl realizează dintr-o țesătură (covoare) peste care coase alte elemente de podoabă: ștergare și batiste brodate.
Măștile costum pentru urs se fac tot din blană de oaie.
– Muzeu etnografic la Soloneț?
Acasă la Doru Luchian se află peste 150 de obiecte vechi de uz casnic și gospodăresc, cămăși cusute cu mărgele, costume populare vechi de la bătrânii satului, toate adunate de-a lungul timpului cu un singur scop: de a le așeza într-un muzeu etnografic.
Mulți săteni au venit la familia Luchian cu obiecte vechi, care au valoare sentimentală și pe care și-ar dori să le așeze într-un muzeu al satului. Știind că învățătorul Doru are această pasiune pentru măști și tot felul de obiecte vechi, au bătut la ușa lui. Bucuros, acesta le-a primit și le-a așezat pe unde a apucat: în podul casei, prin cămări răcoroase, dar sunt ani buni de când nu a putut convinge autoritățile că oamenii își doresc un muzeu în Soloneț.
Doru Luchian ne-a spus că tatăl criticului literar Adrian Dinu Rachieru a construit în Soloneț școală, un monument istoric și urma să facă și un muzeu. Din păcate el nu a mai reușit.
„Măcar noi să îi ducem la împlinire visul. Avem nevoie de un spațiu, și o sală de clasă ar fi suficientă pentru început, dar nu am obținut încă nimic”, ne-a spus învățătorul.
Foto: Marius ȘUIU
