Între meșterii populari care au făcut parte din colectivul celei de-a VII-a ediții a Taberei de creație de la Păltinoasa, tabără care s-a desfășurat în intervalul 11 – 17 iulie a.c. la „moșia” meșterului cioplitor Toader Ignătescu de pe malul pârâului Bucovăț, s-a aflat pentru prima oară și un meșter olar, basarabeanul Iurie Cucuietu, din localitatea Drochia.
Singurul olar din regiunea lui care mai practică olăritul tradițional
Membru al Asociației Meșterilor Populari din Moldova, Iurie Cucuietu, care este singurul olar din regiunea lui care mai practică olăritul tradițional (frământând lutul manual și realizându-și produsele fără să recurgă la matrițe), predă educația plastică și tehnologică (istoria și meșteșugul olăritului) elevilor de gimnaziu de la Liceul „Mihai Eminescu”, din orașul Drochia.
Este un meșter consacrat, cu participări numeroase la târgurile de meșteșugari din Republica Moldova și România (dacă amintim doar participările la Târgul Cucuteni, de la Iași, Târgul Olarilor „Ochi de Păun”, de la Rădăuți, sau la târgurile meșterilor populari de la Gura Humorului, Suceava și Botoșani), iar cu câțiva ani în urmă (2005) Gheorghe Doni a publicat peste Prut o carte intitulată „Meșterul ceramist Iurie Cucuietu”.
Ceramistul basarabean a deprins meșteșugul modelării lutului la Școala de Arte Plastice din Drochia, școală înființată în anul 1974, care a format mulți artiști cu renume precum pictorii Mihai Leahu și Gheorghe Ganziuc.
Povestea viței de vie, de la poamă la vin bun
În Tabăra de la Păltinoasa l-am găsit pe Iurie Cucuietu lucrând la un vas decorativ, un vas realizat manual „în tehnica șnur” („o tehnică veche”, cum precizează el), o piesă de dimensiuni mari „pentru încăpere, sau pentru grădină”.
Oala de lut este o adevărată poveste a viței de vie, de la vegetare și legare cu rod, „poama”, cum spune meșterul Iurie Cucuietu, se transformă în „licoare parfumată” parcurgând drumul de pe dealurile însorite către pivnița unde mustul își potolește bolboroseala și devine vin bun.
Vasul, cu ornamentație barocă din lut frământat, frunze de viță, vrejuri, ciorchini de struguri, pivniță boltită cu intrare ferecată, dar și ghirlande de flori („pentru că acum – spune zâmbitor Iurie Cucuietu – în luna lui iulie florile sunt foarte frumoase la munte”) va fi ars (la 1000 de grade Celsius) într-un cuptor de la Marginea, acolo de unde s-a procurat și lutul.
Chipuri din lut
Iurie Cucuietu nu face numai vase utilitare sau decorative, ci modelează din lut figurine și personaje cu chipuri caricaturale. Personaje de poveste sau figurine umane în ipostaze diverse (cioban, naist, ceteraș…), chipuri din lumea satului basarabean. Participările sale la târgurile de meșteri l-au determinat să inventeze și să modeleze din argilă lucruri de o mare diversitate, clopote și plachete decorative, animale și păsări, mici figurine și vase cu chip uman.
„Figurinele plăsmuite de el sunt naive, dar vii”, scria cineva despre chipurile de lut modelate de Iurie Cucuietu.
La Păltinoasa, meșterul olar a venit împreună cu fiica sa, Lia (elevă în clasa a XII-a la Liceul „Mihai Eminescu” din Drochia), care îi calcă pe urme și modelează figurine din argilă cu gândul că la anul, după absolvirea liceului, se va înscrie la Universitatea de Arte din Iași.
