Reducerea cotei de emisii poluante va duce la creșterea facturii pentru încălzire la un nivel insuportabil pentru 50% din populație, va impune concedierea, într-o primă etapă, a 20.000 angajați din sectorul energetic și va obliga firmele să cheltuiască sume care ajung până la 1,9 mld. euro pe an.
Comisia Europeană (CE) a redus, în luna octombrie a anului trecut, cu 20,7% cotele anuale de emisii de dioxid de carbon alocate industriei românești pentru perioada 2008-2012, de la 95,7 milioane de certificate, cât solicitase statul român pentru toate activitățile economice, la 75,9 milioane de certificate.
Totodată, CE a redus cu 10% plafonul emisiilor pentru 2007, de la 83,9 milioane certificate, stabilit de autoritățile române prin planul național de alocare, la 74,8 milioane certificate.
România a cerut Tribunalului Comunităților Europene, la sfârșitul anului trecut, să anuleze decizia Comisiei Europene de a reduce cota de emisii poluante, invocând depășirea atribuțiilor și încălcarea principiului nediscriminării, însă decizia CE rămâne valabilă până la hotărârea instanței, care ar putea fi formulată și în termen de un an.
Guvernul s-a conformat acestei decizii a Comisiei Europene și a redus, prin hotărâre, cota emisiilor poluante, fără a renunța la solicitarea adresată Tribunalului Comunităților Europene de a anula decizia CE.
Diminuarea plafonului național cu 19,7 milioane certificate, în perioada 2008-2012, dacă executivul de la Bruxelles nu va reveni asupra deciziei, va determina cheltuieli suplimentare anuale de 691 milioane euro pentru companiile din sectorul energetic, inclusiv rafinării, sau care lucrează în domeniul metalelor feroase, industria mineralelor, celulozei și hârtiei, obligate să cumpere certificate de pe piață, la un preț de 35 euro/document estimat în prezent pe piața europeană a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Aceste cheltuieli pot ajunge până la 1,9 miliarde euro, în situația în care se plătește 100 euro/certificat, cât reprezintă valoarea penalității pentru depășirea unei tone de dioxid de carbon (CO2), în perioada 2008-2012, se arată într-un document guvernamental obținut de MEDIAFAX.
Piața europeană a carbonului limitează emisiile de gaze poluante ale industriei grele, dar permite companiilor să cumpere certificate, numite „credite de carbon”, în schimbul finanțării proiectelor nepoluante.
„Creșterea prețului la energia electrică se va reflecta în toate sectoarele economice, iar asupra celorlalte sectoare care intră și sub incidența schemei de comercializare a certificatelor, respectiv sectorul de producție și prelucrare a metalelor feroase, industria mineralelor – var, ciment, sticlă, ceramică -, sectorul celuloză și hârtie, efectul va fi multiplicat deoarece acestea vor fi obligate să cumpere certificate pentru a putea asigura cererea pe piața internă. Astfel, reducerea numărului de certificate va fi resimțită atât de sectoarele care cad sub incidența schemei, cât și celelalte sectoare industriale”, se arată în document.
Reducerea numărului de certificate va impune, potrivit sursei citate, diminuarea producției și, implicit, favorizarea importurilor de completare, cu efect negativ asupra balanței comerciale, creșterea suplimentară a prețurilor/costurilor de producție în diferite sectoare industriale urmare a cumpărării de pe piață a certificatelor sau finanțarea puternică a investițiilor tehnologice și de mediu, astfel încât companiile să se poată încadra în numărul de certificate aprobat de CE.
Modernizarea instalațiilor la un nivel acceptat de Comisia Europeană este însă tratată de către autorități doar ca o variantă teoretică și ineficientă din punct de vedere al costurilor de producție și al termenului de realizare.
„E binecunoscut că industria românească este încă una energofagă și că sunt necesare investiții nu numai pentru respectarea cerințelor de protecție a mediului, dar și pentru creșterea competitivității, investiții care, însă, nu pot fi realizate fizic într-un interval atât de scurt”, se precizează în document.
Autoritățile avertizează că reducerea cotei de emisii poluante va avea și consecințe sociale legate în principal de sistemele de termoficare, unde creșterea prețurilor la energia termică se va reflecta direct asupra populației și indirect asupra bugetului, prin majorarea nivelului ajutoarelor sociale.
„Actualele tarife depășesc pragul de suportabilitate pentru aproximativ 35% din populația deservită, motiv pentru care căldura este încă subvenționată. În cazul creșterii tarifelor generată de internalizarea cumpărării unui număr suplimentar de certificate, va aduce sub pragul de suportabilitate un plus de 15-20% din populația deservită”, se atenționează în document.
Costurile suplimentare pentru cumpărarea certificatelor de pe piața liberă și creșterea prețului la energia electrică vor obliga companiile din sectorul industrial să închidă o serie de unități și să concedieze, într-o primă etapă, aproximativ 20.000 de angajați, număr care va putea crește pe măsură ce capacitățile aflate în prezent în funcțiune vor trebui la rândul lor închise.
Surse europene citate de Reuters au anunțat, marți, că CE le va permite celor mai sărace state membre UE, România și Bulgaria, să își sporească emisiile de gaze cu până la 20%, până în 2020, față de nivelul înregistrat în 2005, conform unui plan care va fi prezentat săptămâna viitoare.
Șeful Departamentului de Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, a declarat, marți, că autoritățile române nu cunosc dacă aceste informații au legătură cu solicitările României și nu există motive ca acțiunea inițiată în justiție împotriva Comisiei Europene să fie oprită.
