Fundația Română pentru Democrație condusă de fostul președinte Emil Constantinescu a inaugurat, vineri, Memorialul Fortul 13 Jilava, cu prilejul beatificării monseniorului Vladmir Ghika, decedat în 1954 la închisoarea Jilava.
„La Fortul 13 Jilava inaugurăm Memorialul Jilava, un proiect pe care l-am inițiat cu un an în urmă pentru a transforma fosta închisoare de tortură și represiune Jilava într-un memorial. A fost un lung drum care a prevăzut foarte multe eforturi pentru a învinge birocrația și legislația, în momentul de față putem spune că am reușit acest lucru. S-a reușit transferarea întregii foste clădiri a închisorii și a spațiului aferent de la Administrația Penitenciarelor, de la Ministerul Justiției, la Ministerul Culturii, la Direcția Patrimoniului”, a precizat fostul președinte Emil Constantinescu.
El a arătat că Fortul 13 Jilava unde a fost închis monseniorul Vladimir Ghika este în momentul de față un monument istoric clasa A, iar anul trecut a fost deja vizitat de 1200 de tineri.
Emil Constantinescu a mai spus că Fundația Română pentru Democrație, în acord cu Ministerul Educației Naționale, lucrează la un proiect prin care Memorialul Jilava va face parte din „manualul electronic al istoriei recente a României”, oferindu-se posibilitatea „unei vizitări virtuale a acestui memorial de către oricine are un computer în orice colț al lumii”.
„Dorim să facem un model european, pentru că este vorba aici de totalitarism, de toate fețele cumplite ale totalitarismului”, a mai spus Emil Constantinescu.
Participanții la inaugurarea publică a Memorialului Fortul 13 Jilava au vizitat celula în care a fost întemnițat monseniorul Vladimir Ghika.
Ceremonia de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika va avea loc sâmbătă, la Romexpo.
Liturghia solemnă de beatificare este pregătită de Arhiepiscopia Romano-Catolică din București. Cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, va fi prezent la ceremonie, alături de alți înalți prelați. Cardinali, peste 20 de episcopi, peste 200 de preoți și în jur de 8.000 de credincioși din țară și străinătate sunt așteptați la ceremonia de beatificare.
Slujba va fi prezidată de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților de la Sfântul Scaun.
Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de Varlaam Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal. Din România mai sunt așteptați alți reprezentanți ai cultelor religioase, membri ai corpului diplomatic, oameni politici, reprezentanți ai societății civile și personalități ale vieții culturale.
Papa Francisc a semnat, în 27 martie, decretul prin care recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan” născut la Istanbul și ucis la București. Prin semnarea decretului de către Suveranul Pontif, Vladimir Ghika va fi înscris în rândul sfinților Bisericii Catolice.
Odată cu beatificarea, lui Vladimir Ghika îi va fi acordat titlul de „Fericit”, va fi propus de biserică drept exemplu de credință și se va autoriza cultul public în cinstea sa, care constă în atribuirea unei zile de sărbătoare în calendarul Bisericii locale, cu o Liturghie proprie și expunerea în public a imaginilor sale și a moaștelor.
Cultul său ar putea fi extins la nivelul întregii biserici romano-catolice din România, dar și al altor biserici locale. După beatificare, Fericitul va putea fi proclamat patron al unei opere, al unei parohii.
Vladimit Ghika a fost un om de mare credință, animat de profunda dorință de unitate a bisericii lui Cristos. De origini nobile, s-a născut într-o familie de diplomați, în ziua de Crăciun a anului 1873, la Constantinopol, fiind botezat în Biserica Ortodoxă.
Din 1879, părinții săi s-au stabilit în Franța, iar Vladimir Ghika a urmat cursuri de teologie la Roma, unde a obținut doctoratul.
A primit taina sfintei preoții prin mâinile Cardinalului de Paris, la 7 octombrie 1923. Aici a slujit în primii ani de preoție, în cea mai săracă zonă, Villejuif.
Cu aprobarea specială a Papei Pius al XI-lea, Vladimir Ghika a devenit primul preot biritual, care a slujit atât în ritul latin, cât și în cel bizantin.
Începând din 1939, când a venit în România, a slujit în București, atât în biserica Sacré Coeur, construită cu sprijinul său, cât și în biserica greco-catolică din strada Polonă.
La 18 noiembrie 1952, în plină prigoană a regimului comunist împotriva Bisericii Catolice, monseniorul Vladimir Ghika a fost arestat pe o stradă din București, în timp ce ieșea din casa unei bolnave căreia îi dăduse Sfintele Taine. După un an de anchete și torturi, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Monseniorul, care avea atunci 80 de ani, a încetat din viață în închisoarea Jilava, doi ani mai târziu, la 16 mai 1954.
