Cu prilejul sărbătoririi zilei de aleasă cinstire a Armatei Române:

„Memorial Generalul Erou Nicolae Ciubotaru”



Primăria Municipiului Cîmpulung Moldovenesc, Casa de Cultură a Sindicatelor din localitate, Colegiul Militar Liceal „Ștefan cel Mare, Filiala Asociației Naționale a Veteranilor de Război și Filiala „General Nicolae Ciubotaru” a Uniunii Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere organizează astăzi, la ora 17,00, în Sala de expoziții a Casei de Cultură cîmpulungene, simpozionul cu genericul „25 Octombrie, zi de aleasă cinstire a Armatei Române – Memorial Generalul erou Nicolae Ciubotaru”. La manifestare vor fi prezentate comunicările unor militari din trei generații: „Armata Română în război în două coaliții” – col.(r) Gheorghe Gușu, președintele ANVR, „Eroi ai Liceului Militar și portretul unui general cîmpulungean” – col. (r) Doru Gușu, președintele filialei UNCMRR, „Armata Română – prin modernizare, la nivelul armatelor NATO” – col. Ionel Moisă, comandantul CML „Ștefan cel Mare”. Generalul erou Nicolae Ciubotaru, care este omagiat cu acest prilej (1897 – 1972), al cărui nume în semn de pios omagiu și cinstire este purtat de filiala cîmpulungeană a UNCMRR, s-a născut în comuna Udești și după absolvirea gimnaziului și a liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava s-a înrolat ca voluntar (odată cu intrarea României în primul război mondial) în Regimentul de Infanterie din Botoșani. După război optează pentru cariera militară și după absolvirea Școlii de ofițeri (1920) este repartizat la Regimentul 8 Vînători din Cernăuți după care, între anii 1923-1930, îndeplinește funcția de comandant de companie la Grupul 6 Vînători de Munte din Suceava, stabilindu-se cu domiciliul la Cîmpulung Moldovenesc. Își continuă cariera militară la Sighet și la Zalău și în timpul celui de-al doilea război mondial, în calitate de comandant al Batalionului 7 Vînători de Munte, contribuie decisiv la eliberarea Cernăuțiului și a Hotinului (1941). A fost decorat pentru fapte de arme cu Ordinul „Coroana României” clasa a III-a cu spade și panglică și cu „Virtutea Militară”, remarcîndu-se în continuare în campania din Est în luptele din Caucaz. Este rănit și răsplătit cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a cu spade în grad de Cavaler și citat în Ordinul de zi pe Divizie. În anul 1945 este înălțat la gradul de general de brigadă, fiind numit comandant de divizie în garnizoanele Tîrgu Mureș și Sinaia, iar în anul 1949 devine comandant al Corpului 1 Armată Craiova. După trecerea în rezervă, ca și alți generali și ofițeri care au luptat în campania din Est, este supus umilințelor și marginalizării (fiind chiar și arestat) și se retrage într-o nemeritată uitare la Cîmpulung Moldovenesc unde se stinge din viață în anul 1972.