„Memoria retinei gulagului românesc” la Rădăuți

În contextul complexului de manifestări organizate cu prilejul sărbătoririi „Zilelor Municipiului Rădăuți”, manifestări în cadrul cărora segmentul cultural s-a bucurat de atenția cuvenită atât din partea organizatorilor, cât și a publicului, la simpozionul care s-a desfășurat sub egida Centrului de Studii „Bucovina” în sala de lectură a Bibliotecii Municipale „Tudor Flondor”, cu genericul „Martirologiul Bucovinei ( Arestați, condamnați, deportați, exilați, persecutați pe motive politice sub regimul comunist, 1940-1941, 1945-1989)”, simpozion organizat cu sprijinul Asociației Foștilor Deținuți Politici, a fost prezentată, integrându-se perfect temei luate în discuție, expoziția de grafică a artistului plastic humorean Radu Bercea, intitulată „Memoria retinei gulagului românesc”. La vernisajul care a avut loc imediat după prezentarea unor referate-impuls susținute de dr. Marian Olaru („Comunismul românesc. De la miturile fondatoare ale stalinismului la miturile regimului ceaușist”) și de cercetătorul științific prof. Vasile I. Schipor („Martirologiul Bucovinei. Avatarurile unui proiect de recuperare a memoriei culturale naționale confiscate de regimul comunist”), înaintea dezbaterii cu tema „Memoria aproapelui nostru și persecuția politică în post-detenție”), au fost prezenți alături de Radu Bercea (care și-a înscris numele prin suferință în lungul șir de nume al generațiilor sacrificate din istoria României, fiind condamnat pentru „crima de uneltire contra ordinii sociale” la ani grei de închisoare, pe care i-a ispășit până la punerea în aplicare a decretului de eliberare a deținuților politici din România în coloniile penitenciare de muncă de la Dunăre, Luciu-Giurgeni, Cireșu, Grădina, Strâmba, Salcia, Stoenești, Mărașu, Vaca, la „Saivane” sau pe înfricoșătorul bac „Gironde”) câțiva dintre supraviețuitorii gulagului comunist, membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politici din Suceava, între care s-au aflat președintele Alexandru Jaucă și poetul „sufletului tras pe roată” Vasile Pânzariu. Despre lucrările expuse (care fac parte, prin donația artistului, din patrimoniul Complexului Muzeal Bucovina) au vorbit sculptorul Mircea Dăneasă (care a luat cu acest prilej legătura cu reprezentanții societăților culturale cernăuțene pentru realizarea unui monument al eroilor martiri bucovineni), prof. Roman Istrati și subsemnatul, subliniind faptul că mesajul acestei expoziții (care configurează, pe două segmente vizuale, unul simbolic, iar celălalt care reconstituie scene dintr-o realitate trăită universul sumbru al gulagului românesc), dedicat cu precădere tinerei generații, este de a nu lăsa să cadă pradă uitării ororile care s-au petrecut. „Să iertăm trecutul, dar să nu-l uităm!” , acesta ar putea fi motto-ul acestei expoziții în care sunt reconstituite din memorie scene și momente trăite care până acum au fost redate numai prin cuvintele supraviețuitorilor. O confesiune, o spovedanie care descarcă zgura și suferința din sufletul unui om care, la cei 67 de ani ai săi, este cel mai tânăr din cei 13 foști deținuți politici, câți au mai rămas din totalul celor 66 care figurau la începutul anilor ’90 în evidențele asociației din zona Humorului.