Muzeul de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni a găzduit sâmbătă lansarea volumelor de poezii “Pasărea de ceară” și “Chemare din necunoscut”, ale sublocotenentului post-mortem Ioan Grosaru.
Evenimentul a început cu un moment de reculegere pentru militarul erou, căzut la datorie în Irak, în dimineața zilei de 21 septembrie 2007, în timpul unei misiuni pe care o executa cu transportorul blindat, și prezentarea unui film cu momente din viața lui Ioan Grosaru.
Apariția celor două cărți a fost o luptă câștigată greu, mulți oficiali care s-au înghesuit să-și facă imagine pe suferința familiei acestui erou – poet uitând de promisiunile făcute în 2007. Peste 100 de poezii au fost adunate în cele două cărți, „Chemare din necunoscut” și „Pasărea de ceară” și pe care maistrul militar (r.) Dumitru Davidel, vicepreședintele Organizației „Cultul eroilor” Suceava, a reușit, ajutat de prieteni și banii acestora, să le publice.
Creația sublocotenentului post-mortem a fost prezentată de profesoara Ionela Iacob, fiind prefațată cu versuri scrise de Ioan Grosaru în deșertul Afganistanului. Eroul din Păiseni, mort la datorie, a devenit nemuritor de două ori, prin jertfa sa din Irak și creația literară bogată, lăsată în calculatorul personal sau publicată pe pagini de internet dedicate literaturii.
Dorința de cunoaștere și iubirea – teme în poezia eroului
Așa cum a arătat profesoara Ionela Iacob, poetul a abordat o multitudine de teme, dintre care s-au distins tema vieții și a morții care are o abordare absurdă în creația lui Ioan Grosaru, dorința de cunoaștere ilustrată în poezia „Conacul domnului Iugo”, iar sentimentul iubirii este trăit cu intensitate în poezia „O scrisoare de dragoste”. În creația sa, Ioan Grosaru face apel la părinți pentru a nu-și abandona copiii, un îndemn la noi toți de a fi mai buni. Sublocotenentul nu uită nici de satul din care și-a tras seva talentului literar, dedicându-i poezia „Păiseni”.
Ana Constantinovici, învățătoarea lui Ioan Grosaru la Școala din Păiseni, a impresionat prin cuvintele frumoase cu care l-a caracterizat pe erou, dar și prin spectacolul realizat de câțiva copii din Păiseni coordonați de acest dascăl. Ana Constantinovici a spus despre Ioan Grosaru că „avea o logică de te uimea, o minte ageră, îi plăcea să compună poezii și te uimea prin compunerile realizate”. Preotul Gheorghe Brădățanu, cel care a „sădit” ideea de a publica versurile salvate în calculatorul poetului imediat după trecerea acestuia la cele veșnice, a considerat poeziile publicate în cele două cărți lansate sâmbătă la Fălticeni „copiii de suflet ai lui Ioan Grosaru, iar cărțile, un produs al harului, inteligenței și al darului pe care i le-a dat Dumnezeu”.
Labiș și Grosaru, sorți și teme asemănătoare
Prezent printre invitați, deputatul Cătălin Nechifor a considerat evenimentul de sâmbătă „unul al bilanțului”, bilanț care a marcat două comemorări de la trecerea în neființă, realizarea unui monument al eroului în satul natal și amenajarea la școala ce poartă numele „Ioan Grosaru” din Păiseni, în mijlocul holului, a unei vitrine memoriale care conține uniforma, cărți, diplome, decorații și distincții primite. Deputatul Cătălin Nechifor a considerat că soarta lui Nicolae Labiș seamănă izbitor cu a lui Ioan Grosaru, poeți despărțiți de un deal, dar care au ultimele poezii asemănătoare, „Pasărea cu clonț de rubin” a lui Labiș și „Pasărea de ceară” a lui Grosaru. Opera sa înseamnă nemurire, România înseamnă jertfă, înseamnă și cultură, înseamnă și dragoste de neam și țară.
La evenimentul de sâmbătă au participat mama eroului, Ecaterina Grosaru, surorile acestuia, reprezentanți ai autorităților locale din Cornu Luncii și Fălticeni, reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, ai C.M.J. Suceava, jandarmi și cadre I.S.U., preoții Gheorghe Brădățanu și Ionel Marian, maistrul militar Dumitru Davidel, prim-vicepreședinte al Filialei “Cultul Eroilor” Suceava, cel care s-a ocupat de organizarea evenimentului de sâmbătă, deputatul Cătălin Nechifor, Călin Brătianu, directorul Centrului de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale, numeroși iubitori de literatură.
