La sediul Societății Culturale „Mihai Eminescu” din Palatul Național al Românilor din Cernăuți, clădire ce a aparținut și a fost construită pe banii Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (SCLRB), a avut loc sâmbătă, 7 mai, Adunarea Generală a SCLRB. Întâlnirea a reunit peste 70 de membri reprezentând peste 20 de filiale ale societății din România și Ucraina.
Românii din Nordul Bucovinei nu sunt diaspora din vestul Europei
Chiar de la începutul întâlnirii copiii din Nordul Bucovinei, îmbrăcați în costume populare, au creat o stare emoțională, întâmpinându-și oaspeții conform tradiției. O notă de patriotism care a stârnit lacrimi în ochii celor prezenți au adus câțiva membri ai Ansamblului folcloric „Perla” al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, care, alături de președintele Centrului, Iurie Levcic, au prezentat un moment artistic. Prin cântecul Doinei și al lui Ion Aldea Teodorovici – „Iertare”, eleva Emilia Nicorici le-a amintit românilor aflați de o parte și de cealaltă a graniței că identitatea le este păstrată și prin limba maternă.
Într-o zi foarte bogată în evenimente în comunitățile românești, ministrul consilier Ionel Ivan de la Consulatul Român de la Cernăuți a fost prezent la această manifestare pe care a catalogat-o ca fiind istorică. Ionel Ivan a adresat rugămintea concetățenilor săi de a veni mai des la comunitatea românilor din Cernăuți, “care nu este diaspora din Vestul Europei”.
„Dumnezeu să ne ajute tuturor să conviețuim în continuare în acest spațiu în liniște și pace, Ucrainei să-i ajute în parcursul său european, să ducem la bun sfârșit planurile confirmate de președinții țărilor noastre și să le fie bine tuturor”, a precizat diplomatul român. Consulatul General al României la Cernăuți sprijină din venituri proprii editarea unor cărți, lucru confirmat de ultima apariție editorială semnată de scriitorul și istoricul Dumitru Covalciuc.
“Dacii Liberi” din Târgu Mureș au adus cuvântul românesc la Cernăuți
După ce președinta SCLRB, prof. Carmen Andronachi, directoarea Colegiului “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, a prezentat pe scurt istoria Societății și președinții care s-au succedat la conducerea ei, vicepreședintele, prof. Petru Bejenariu, rectorul Universității Populare de Vară, a citit din mesajul academicianului Dimitrie Vatamaniuc, președinte de onoare al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Secretarul general, Gheorghe Dolinschi, a prezentat un rezumat al activității filialelor de pe întreg teritoriul României.
Un alt moment emoționant a fost intrarea în sală a profesoarei din Târgu Mureș Rodica Puia, născută la Cernăuți, care, împreună cu tinerii Dragoș Burghelia și Bogdan Porime, a adus în dar la Cernăuți ce au mai scump la inimă românii: tricolorul pe care era scris “Dacii Liberi” și cuvântul românesc. Tricolorul a fost oferit în dar lui Vasile Bâcu, președintele societății Culturale “Mihai Eminescu” din Cernăuți. Dragoș Burghelia a anunțat că „Dacii Liberi” au strâns din județul Mureș 9.114 cărți românești care au ajuns în Basarabia și doresc să facă același lucru și pentru Cernăuți.
“Vrem ca toți românii să fie împreună, să simtă bucuria de a fi un neam de a avea o Patrie pe care s-o iubească și pentru care să trăiască. Vrem să legăm prietenie cu tineri din Nordul Bucovinei, să-i invităm la noi, pentru că aceste legături vii valorează cu adevărat”, a spus Dragoș Burghelia, care a precizat că își dorește ca aceste cuvinte să ajungă la tinerii și părinții copiilor din Costiceni, Stroești, Tărăsăuți și alte sate românești din ținutul Cernăuțiului, unde școlile românești rămân fără elevi pentru că părinții îi înscriu în școlile cu predare în limba ucraineană.
Scade numărul școlilor cu predare în limba română
În cadrul întâlnirii, academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, a tras un semnal de alarmă privind situația din școlile cu predare în limba română, după ce în anul de studii 2015-2016 s-au desființat trei școli, rămânând doar 63. Acesta a precizat că părinții ar trebui să aibă mai multă demnitate națională, educându-și copiii în limba maternă, iar în școlile cu predare în limba română Guvernul României ar trebui să găsească o cale comună împreună cu cel ucrainean pentru a fi introduse, măcar facultativ, ore de istorie a românilor, pentru ca tinerii să-și cunoască trecutul.
Casa “Aron Pumnul”, o promisiune uitată de guvernanții români
Un alt subiect adus în discuție a fost starea deplorabilă în care se află casa “Aron Pumnul”. Statul român a promis că va susține financiar reabilitarea casei “Aron Pumnul” din Cernăuți, în care a trăit pentru o perioadă poetul Mihai Eminescu, dar toate demersurile au rămas la stadiul de promisiune.
“Deși a fost adoptată o Hotărâre Guvernamentală, statul român nu a dat nici un leu pentru reparația, restaurarea și renovarea casei «Aron Pumnul». Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina a obținut de la Primăria Cernăuți spațiul și Hotărârea de deschidere acolo a Muzeului Literar Memorial Casa «Aron Pumnul». Noi am îndeplinit toate cerințele cerute de statul român. Numai la Kiev și Liov se pot face documentele de restaurare a casei, s-a făcut studiul de fezabilitate pentru care am încheiat un contract cu un institut de proiectare, costă 26.000 de grivne (aproximativ 1.000 de euro), pe care trebuia să le plătim de 2 luni. Nu am avut de unde să le plătim, ei înaintează proces pentru a-și recupera banii, mai ales că studiul de fezabilitate a fost acceptat de primărie”, a declarat academicianul Vasile Tărâțeanu.
Acesta a făcut cunoscut că “din lipsa banilor trebuie reluată și procedura de adoptare a unei hotărâri de deputații Consiliului Orășenesc Cernăuți prin care terenul din jurul casei să intre în posesia Muzeului «Mihai Eminescu», banii fiind necesari pentru actele care trebuie întocmite. Muzeul etnografic din Cernăuți, instituție care are în subordine toate muzeele, nu și-a asumat terenul unde urmează a fi înființat acest muzeu pentru că trebuia să plătească o documentație făcută de institutul de proiectări”.
Ucrainenii studiază în limba română, românii din ce în ce mai puțin
O veste bună a venit de la prof. universitar Lora Bostan, de la Universitatea din Cernăuți, care a anunțat că în acest an, pentru prima oară, s-a organizat Olimpiada națională la limba română, dar și faptul că la instituția pe care o reprezintă vin tineri din Ucraina, care nu sunt români, pentru a studia limba română, “în timp ce în școlile noastre limba nu este la nivelul cuvenit, profesori de diverse specialități necunoscând limba la nivelul literar. Îmbucurător este faptul că în orașul Cernăuți se aude foarte des limba română, tinerilor nu le este rușine să vorbească limba. Anul trecut a fost concurență la secția noastră, tineri ucraineni din diverse culturi ale Ucrainei, care nu au studiat în liceu (limba română – n.r.), părinții nu erau români, dar care, la sfârșitul primului an, au ajuns să scrie versuri. Ei vin să studieze limba română pentru că au auzit-o, le-a plăcut, e foarte muzicală. Mă întreb de ce copiii noștri nu învață această limba?”
După ce Ștefan Rotaru și Petru Grigor, președintele Centrului de cercetări istorice și culturale din Cernăuți, au prezentat ultimele două volume ale colecției „Cartea Durerii”, Ioan Burciu a prezentat situația financiară a SCLRB, majoritatea sumelor provenind din cotizația anuală de 6 lei și din câteva donații, și sprijinul acordat pentru editarea de cărți.
Cu ocazia acestei întâlniri a fost aleasă noua conducere a societății, în funcția de președinte fiind realeasă profesoara Carmen Andronachi. SCLRB a anunțat că va susține financiar, în limita posibilităților, înființarea Muzeului „Mihai Eminescu” de la Cernăuți.
