Ministrul Apărării, Teodor Meleșcanu, a declarat, vineri, că România dorește să-și asume obligația de a avea responsabilitatea în zona Qalat din Afganistan, ceea ce presupune transformarea batalionului de manevră într-un task force și de suplimentarea lui cu o companie.
Meleșcanu a explicat ce implică decizia luată la summit în privința Afganistanului, arătând că, din punctul de vedere al României, aceasta nu înseamnă o creștere spectaculoasă a numărului de militari pe care țara noastră îi va trimite în zonă, ci o „dezvoltare foarte spectaculoasă a conceptului care era concentrat până acum în exclusivitate pe asigurarea securității”.
„Dorim ca, prin redislocarea unor forțe, România să-și asume practic obligația de responsabilitate singură în provincia Zabul, în zona Qalat și prin împrejurimi. E vorba de trasformarea batalionului de manevră și prin suplimentarea lui cu o companie, într-un task force care să răspundă de securitate”, a explicat Meleșcanu.
El a arătat că s-a decis și crearea unei structuri OMLT care să se ocupe de recrutarea, antrenarea și consilierea forțelor armate afgane la nivelul grarnizoanei Qalat. „Este vorba de lucruri care nu sunt spectaculoase prin creșterea numărului de militari, ci prin diversificarea activității lor și prin asumarea de către România a unor responsabilități în provincia Zabul”, a mai spus ministrul Apărării.
Întrebat dacă militarii români se simt în nesiguranță în cazul retragerii americanilor, Meleșcanu a apreciat că într-adevăr prezența militarilor americani alături de militarii români le conferea mai multă încredere. Meleșcanu a precizat că a discutat, inclusiv cu președintele SUA George W. Bush, despre posibilitatea ca militarii americani să mai rămână o perioadă pentru a permite militarilor români să aibă încredere în forțele lor.
„Oricum, am discutat ca în cazul în care se va decide retragerea acestei companii, să ne lase pe loc toată logistica companiei, ceea ce va fi de mare ajutor. Suntem conștienți că nu este un lucru simplu să înlocuiești o companie americană, nici din punctul de vedere al încrederii, nici al dotării. Dar cred că o putem face și putem avea sprijinul americanilor”, a adăugat Meleșcanu.
Membrii NATO au adoptat, joi, la București, o declarație comună referitoare la Afganistan, în care își asumă sporirea angajamentelor militare și a eforturilor civile pentru asigurarea securității și, respectiv, pentru reconstrucția instituțională în acest stat.
Semnatarii se angajează, de asemenea, să furnizeze echipe de pregătire și echipament pentru ca, până în 2010 să se ajungă la o armată afgană de 80.000 de militari. Ei își propun să lucreze pentru transferul progresiv al responsabilității privind securitatea către forțele afgane, sprijinite de ISAF, când condițiile vor fi îndeplinite.
În timp ce, în mod public, NATO cere aliaților să suplimenteze numărul militarilor pe frontul din Afganistan, dincolo de ușile închise ale summitului de la București, Alianța a pregătit o strategie secretă de retragere, măsură srijinită de Germania, relatează Der Spiegel în ediția electronică.
Dacă până în prezent nimic din ceea ce s-a discutat cu ușile înschise, la summitul NATO de la București, nu a scăpat presei, se pare că un document privind strategia de retargare a trupelor aliate din Afganistan a rămas un mister pentru jurnaliști, susține Der Spiegel.
Conform sursei citate, se pare că a fost efectuată o schemă privind etapele retragerii celor 47.000 de militari NATO aflați în prezent în Afganistan. Potrivit unor diplomați, au fost evidențiate anumite repere, deși o retragere nu va avea loc în viitorul apropiat.
