Ministrul interimar al Justiției, Teodor Meleșcanu, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că raportul adoptat de Comisia Europeană referitor la situația justiției din România „este unul factual, nici pozitiv nici negativ”, dar care reprezintă un instrument de orientare pentru activitatea Guvernului.
Meleșcanu a apreciat că cel mai important este faptul că CE constată în raportul pe tema justiției „angajamentul serios” al părții române pentru îndeplinirea obiectivelor asumate, precum și că există un dialog strâns între Bruxelles și autoritățile române.
Teodor Meleșcanu menționează că raportul CE remarcă demersurile care sunt în continuare necesare mai ales în ceea ce privește ANI, Codul de Procedură Penală și lupta împotriva corupției la nivel înalt.
Meleșcanu susține că raportul CE este un instrument care organizează și activitatea Guvernului în acest domeniu.
Referindu-se punctual la principalele aspecte negative menționate în raport, Teodor Meleșcanu a declarat în privința ANI că, „din punctul de vedere al Guvernului, s-a făcut tot ceea ce se putea face”, în ceea ce privește fondurile, precum și cadrul legislativ. Meleșcanu a precizat însă că ANI este un organism de sine stătător sub autoritatea Parlamentului, iar din acest punct de vedere, există o capacitate limitată de acțiune a Guvernului.
Meleșcanu a amintit că, după cel de-al doilea eșec al concursului pentru alegerea unui președinte al ANI, atribuțiile acestuia, inclusiv cea de ordonator de credite, au fost delegate vicepreședintelui instituției. Meleșcanu a mai spus că a fost încheiat un acord cu Ministerul Justiției din Finlanda, urmând ca în cursul acestei luni un expert finlandez să sosească în România pentru a se implica în funcționarea ANI.
Pe de altă parte, Meleșcanu a spus că Guvernul își va face în continuare datoria față de ANI, care constă în primul rând în asigurarea finanțării.
În ceea ce privește Codul de Procedură Penală, Meleșcanu a spus că datoria Guvernului este de a elabora în continuare proiecte privind recomandările efectuate de grupuri de experți din Ministerul Justiției.
Referindu-se la lupta împotriva corupției la nivel înalt, Meleșcanu a menționat proiectul de modificare a legii privind Curtea Constituțională. Meleșcanu a menționat de asemenea că, potrivit noilor prevederi propuse pentru Codul de Procedură Penală, ar urma să fie înființată o „cameră preliminară” care să judece aspectele procedurale, astfel încât dosarul să nu mai poată fi întors la procuror.
În ceea ce privește lupta împotriva corupției la nivel local, Meleșcanu a menționat campania de combatere a mitei, precum și propunerea de numire a doi procurori la nivelul fiecărei unități de parchet pentru instrumentarea dosarelor de corupție. Meleșcanu a precizat de asemenea că insistă pe debirocratizarea procedurilor de obținere a aprobărilor care pot genera acte de corupție.
