Ministrul interimar al Justiției, Teodor Meleșcanu, apreciază într-un interviu publicat de „Jurnalul Național”, că, atunci când l-a avertizat că ar putea săvârși „abuz în serviciu”, președintele Traian Băsescu a vrut probabil să spună că dă dovadă de „exces de zel”.
„Din păcate, această chestiune, care este una strict juridică și procedurală, a fost politizată excesiv și a devenit o bătălie politică… În ceea ce privește afirmația domnului Băsescu, eu am înțeles că dumnealui a vrut probabil să spună că dau dovadă de exces de zel… Eu cam așa interpretez”, declară Meleșcanu, răspunzând unei întrebări privind declarația șefului statului care l-a atenționat că dacă nu trimite cererea sa Parchetului ar săvârși abuz în serviciu.
Teodor Meleșcanu mai declară că el înțelege că atunci când este vorba de Justiție, de dreptate, atunci când e vorba de oameni, niciodată nu poți să fi acuzat că dai dovadă de exces de zel.
„Dimpotrivă, eu cred că trebuie să fim cu toții încurajați să înțelegem că în România există o singură putere supremă, aceea a legii… Pe care, firește, fiecare dintre noi o intrepretăm în măsura informațiilor și a cunoștințelor pe care le avem, dar pe care nu le poate interpreta decât o instanță. Acesta este răspunsul pe care pot să-l dau”, adaugă ministrul interimar al Justiției.
Întrebat cum se va încheia acest scandal, el răspunde că „până la urmă o să se încheie cumva”.
„Eu am cerut conducerii din Minister, unde îmi ține locul domnul secretar Mocuța, și grupului de consilieri, ca în perioada aceasta de două zile cât sunt plecat în Iordania, analizând toate dispozițiile legale care există în România să îmi propună o soluție pentru a ieși din acest impas. La întoarcerea mea (marți, 22 ianuarie – n.r.), voi avea această discuție (cu specialiștii din minister – n.r.) și voi propune o soluție, care în opinia mea și a instituției ne poată ajuta să depășim această dispută”, precizează Meleșcanu.
El menționează, pe de ală parte, că primul document pe care l-a semnat ca interimar a fost de împărți foarte clar toate atribuțiile care revin ministrului de Justiție secretarilor de stat și secretarului general, dându-le toate atributele, inclusiv drept de semnătură, inclusiv dreptul de a angaja cheltuieli bugetare.
„Le-am precizat foarte clar că asta înseamnă și delegarea tuturor responsabilităților. În cazul în care vor simți nevoie să se consulte cu mine, le stau la dispoziție, dar în principiu ei trebuie să asigure continuarea la nivel profesional a activității Ministerului Justiției. Mesajul foarte clar pe care l-am dat tuturor a fost că Ministerul Justiției trebuie să funcționeze la capacitate maximă, indiferent că avem un interimar sau un ministru plin”, mai spune Meleșcanu.
El precizează că și-a păstrat două atribuții care sunt în competența sa exclusivă: atribuțiunile de relații cu Uniunea Europeană, în general, relații externe, și a doua, problemele de personal, control și verificare.
„Cele două rămân în competența mea, precum și o a treia atribuție pe care nu o pot delega potrivit legii, și anume, primirea tuturor materialelor cu caracter, să spunem, sensibil, care sunt adresate personal ministrului de Justiție, indiferent de organismele de la care provin”, menționează ministrul interimar al Justiției.
Președintele Băsescu i-a cerut, luni, ministrului interimar al Justiției să trimită Parchetului cererea sa de începere a urmăririi penale în cazul celor opt foști sau actuali demnitari, avertizându-l că dacă refuză ar săvârși un abuz în serviciu, iar șeful statului nu va ezita să acționeze.
Băsescu i-a trimis o scrisoare lui Meleșcanu, în care precizează că a luat act „cu îngrijorare” de refuzul acestuia de a transmite cererile sale pentru începerea urmăririi penale a foștilor și actualilor miniștri Adrian Năstase, Miron Mitrea, Victor Babiuc, Zsolt Nagy, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Codruț Sereș și Decebal Traian Remeș, deși dosarele cauzelor au fost remise ministrului interimar încă din 16 ianuarie.
Traian Băsescu îi solicită lui Meleșcanu să respecte Constituția, independența justiției și să nu întârzie aplicarea legii atunci când este vorba despre oameni politici și îi atrage atenția că nu are atribuții privind verificarea legalității actelor președintelui, ci doar verificarea legalității actelor Guvernului.
