– La această oră, majoritatea dispensarelor de la sate sunt în stare avansată de degradare, clădiri vechi fiind cârpite doar pe ici pe colo din banii medicilor
– Cabinetele nu sunt dotate cu aparatură, nu au încălzire centrală, iar căile de acces sunt greu practicabile
– Una dintre cele mai vechi clădiri de unitate sanitară din județ este cea a centrului medico – sanitar de la Dumbrăveni, care fost ridicată pe la 1820 și care urmează a fi retrocedată
– La Arbore situația este de-a dreptul hilară, în sensul că lucrări de reparație efectuate aiurea la începutul iernii trecute au dus la deteriorarea și mai gravă a clădirii dispensarului
– O problemă o constituie în județ lipsa medicilor de familie la sate, din cauză că aceștia preferă să rămână în centrele de comună, în sate neavând condiții de desfășurare a activității
Sărăcia din sistemul de sănătate sucevean nu este nicăieri mai evidentă și mai apăsătoare decât în mediul rural, acolo unde mare parte din populație se află la vârsta senectuții, se confruntă cu probleme de sănătate și, prin urmare, are nevoie de servicii medicale în mod constant. La această oră însă, majoritatea dispensarelor de la sate sunt în stare avansată de degradare, clădiri vechi fiind cârpite doar pe ici pe colo din banii medicilor. Cabinetele nu sunt dotate cu aparatură, nu au încălzire centrală, iar căile de acces sunt greu practicabile în condițiile în care cetățenii sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi până la dispensarul comunal. Ajuns acolo, omul poate fi consultat, i se prescrie o rețetă sau i se dă un medicamente de urgență, i se poate face o injecție (asta dacă pacientul vine cu seringă ) și cam atât. În cazul în care bolnavul necesită investigații medicale, el este îndrumat către un spital din cel mai apropiat oraș, cadrele de la dispensar neavând practic ce să-i facă.
Dacă în interior o parte din spații (cele strict necesare) au fost renovate de medici, în unele locuri cu ajutorul financiar al primăriei, exterioarele clădirilor mai multor dispensare din mediul rural arată jalnic. În condițiile date, fără bani și fără ajutor din partea autorităților locale, nu este de mirare că medicii de familie nu doresc să se stabilească și să profeseze în mediul rural, mare parte dintre aceștia făcând naveta de la oraș, unde situația este un pic mai bună. Însă și această navetă le dă bătăi de cap medicilor, având în vedere consumul de combustibil și starea jalnică a drumurilor.
– „Medicii trebuie să fie sprijiniți și să li se ofere spații corespunzătoare pentru a profesa la sate. Din păcate, foarte mulți reprezentanți ai autorităților locale știu să ceară, dar nu dau, nu sunt dispuși să investească”
Șeful Serviciului Investiții din cadrul Direcției de Sănătate Publică Suceava, Gheorghe Moroșan, spune că majoritatea clădirilor de dispensare sătești din județ sunt degradate și necesită renovarea, dar că nu se găsesc bani pentru asta. Acesta a precizat că din 100 de dispensare, doar 30 au fost renovate pe ici pe colo, cât au permis fondurile. Probleme cu degradarea clădirilor sunt și la cele două centre medico – sociale de la Dumbrăveni și Vadu Moldovei, clădirile fiind foarte vechi, de peste 150 de ani. În ceea ce privește clădirile de dispensare, conform datelor DSP Suceava, sunt în stare jalnică cele de la: Arbore, Fântânele, Cârlibaba, Mitocu Dragomirnei, Todirești și Izvoarele Sucevei (unde s-au refăcut doar interioarele), dar majoritatea dispensarelor rurale din județ necesită lucrări de renovare.
Clădirile au fost date în administrarea consiliilor locale, și în mod normal, acestea ar trebui să investească pentru lucrări de renovare și pentru a asigura bolnavilor și deopotrivă medicilor spații corespunzătoare. Însă, în ultimii ani, medicii de familie din rural au fost lăsați să se descurce singuri, ba mai mult, unii primari au intrat în conflict cu medicii și s-au dus adevărate războaie din cauza spațiilor destinate cabinetelor medicale, reprezentanții autorităților locale având pretenția ca medicii să își renoveze singuri dispensarele, asta chiar în condițiile în care clădirile respective nu aparțineau medicilor. De asemenea, au fost cazuri în care, fără avizul DSP, spații din dispensare au fost transformate în locuințe de serviciu pentru polițiști sau alți funcționari din primărie, în detrimentul activității medicale. O altă problemă o constituie în județ lipsa medicilor de familie la sate, din cauză că aceștia preferă să rămână în centrele de comună, în sate neavând condiții de desfășurare a activității.
Toate aceste situații au fost mediate de către DSP Suceava, adjunctul Alexandru Lăzăreanu explicând în diverse rânduri primarilor care se plângeau de lipsa medicilor într-o comună sau alta că autoritățile locale trebuie să le asigure acestora condiții optime de desfășurare a activității. Conducerea direcției a găsit în cele din urmă soluții pentru ca posturi de medici de familie pe care nimeni nu le dorea inițial (precum cel de la Măneuți) să fie în cele din urmă ocupat, și astfel cetățenii din zonele respective să nu rămână fără servicii medicale.
„DSP Suceava nu poate obliga un medic de familie să meargă în vreo localitate unde nu sunt condiții. Aceștia au nevoie de condiții omenești pentru a-și practica meseria. Autoritățile locale trebuie să facă demersuri și să se preocupe pentru asigurarea serviciilor medicale elementare la sate. Medicii trebuie să fie sprijiniți și să li se ofere spații corespunzătoare pentru a profesa la sate. Din păcate, foarte mulți reprezentanți ai autorităților locale știu să ceară, dar nu dau, nu sunt dispuși să investească, să ajute medicul și în același timp să ajute cetățenii pe care medicul respectiv îi deservește”, declară Alexandru Lăzăreanu.
La rândul său, reprezentanta medicilor de familie din județ, Draga Buimistriuc, spune că medicii din comune au trebuit să își renoveze singuri cabinetele, cu puținii bani de care au dispus, și să facă dotări minime. Aceasta declară că sunt comune în care primarii pur și simplu s-au arătat dezinteresați de serviciile medicale, și a dat ca exemplu localitățile Preutești și Zvorâștea.
– Unitate medico – socială într-un conac boieresc ridicat în urmă cu aproape 200 de ani
Una dintre cele mai vechi clădiri de unitate sanitară din județ este cea a centrului medico – sanitar de la Dumbrăveni. Clădirea, fost conac boieresc, a fost ridicată pe la 1820 și de-a lungul timpului a necesitat renovări. Ministerul Sănătății a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii și transformarea spațiilor interioare în saloane și camere de consultații, iar comunitatea locală a contribuit și ea cu bani pentru ca Dumbrăveniul să poată avea un spital. Dacă inițial unitatea a fost secție exterioară a Spitalului Județean Suceava, la finele anilor 90 a devenit spital de sine stătător, pentru ca mai apoi să fie transformată în centru medico – social. Din cauză că fondurile nu au fost suficiente, doar un pavilion al fostului conac boieresc a fost renovat, cealaltă parte de clădire nefiind folosită în prezent. Conform celor declarate de către administratorul centrului, Ionel Hazapar, unitatea medico – socială de la Dumbrăveni are o capacitate de până la 30 de paturi, în 7 saloane, aici fiind cazați bolnavi și cazuri sociale. Centrul deservește cetățeni din alte trei localități învecinate Dumbrăveniului: Fântânele, Verești și Siminicea. Acesta spune că inclusiv cazurile de urgență care nu sunt grave se pot rezolva aici. Aparatura de care dispune centrul este destul rudimentară, iar la triaj pacienților li se solicită să vină de acasă cu seringi, fișe și comprese.
Clădirea veche, un adevărat simbol pentru locuitorii comunei (tatăl lui Mihai Eminescu, Gheorghe Eminovici a fost căminar la acest conac boieresc), este revendicată de o urmașă a familiei Ghica, familie care își are rădăcinile de aici. Printr-o sentință definitivă dată de Curtea de Apel Suceava în luna ianuarie, clădirea și 50 de hectare de teren au fost retrocedate celei de a doua soții a monseniorului Vladimir Ghica, Viorica Ghica (cetățean german).
Secretarul Primăriei Dumbrăveni, Mihai Chiriac, ne-a declarat că urmează a se purta discuții cu reprezentantul Vioricăi Ghica, nimeni altul decât medicul stomatolog Ioan Costea, pentru ca unitatea medico-socială să nu se mute în altă locație. Mihai Chiriac a precizat că se iau în calcul trei variante în ceea ce privește unitatea sanitară: răscumpărarea clădirii de la noua proprietară (asta doar în condițiile în care prețul cerut va fi rezonabil), închirierea spațiilor (tot la un preț rezonabil) și mutarea unității în clădirea fostului seminar teologic, doar un sfert din capacitatea acestuia de cazare fiind utilizată în prezent. Secretarul comunei a explicat că oamenii din localitate „nu vor să audă că nu mai au spital” și că de aceea se va face tot posibilul ca centrul medico – sanitar să funcționeze în continuare aici. Pentru anul în curs, primăria a alocat activității centrului 1,7 miliarde de lei.
– La Arbore, zidurile dispensarului stau să cadă din cauza infiltrațiilor de apă
Printre dispensarele din mediul rural ale căror clădiri stau să cadă se numără cele din Arbore și Fântânele.
Dacă partea de clădire în care funcționează cabinetul medical de la Fântânele a fost cît de cît amenajată în interior, farmacia funcționează într-un spațiu improvizat, total impropriu. Geamuri sparte, o gaură imensă în peretele de la intrare, mascată însă de un dulap, și un hol friguros, acesta este peisajul care îi întâmpină pe bolnavii din Fântânele și alte 4 localități care vin la farmacie să își cumpere medicamente. Clădirea dispensarului de aici, fostă casă țărănească, necesită lucrări de reparații.
La Arbore situația este de-a dreptul hilară, în sensul că lucrări de reparație efectuate aiurea la începutul iernii trecute au dus la deteriorarea și mai gravă a clădirii. Medicul de familie care are aici și locuință de serviciu, Aurel Petrulescu, spune că dispensarul nu este vechi, acesta fiind ridicat în urmă cu 20 de ani, dar că lucrarea a fost făcută de mântuială, „la normă”. Așa se face să zidurile sunt în stare avansată de degradare.
Trecătorul care are ocazia să vadă dispensarul din Arbore poate să rămână cu impresia că aici sunt în curs lucrări de renovare, din vreme ce pe ziduri sunt amplasate scânduri pentru zidari. Scândurile cu pricina au fost lăsate în urmă, acum câteva luni de zile, de voluntarii care au muncit la „reabilitarea” clădirii în iarnă, care le-au spus medicilor că se vor întoarce să zugrăvească zidurile exterioare și de aceea „este mai bine” ca ele să rămână acolo. Zidarii nu au venit nici până acum să își termine treaba.
Aurel Petrulescu ne-a povestit că voluntarii strânși de Primărie să renoveze clădirea au
decopertat-o și au lăsat dispensarul așa mai multă vreme, timp în care apa de ploaie s-a infiltrat în pereți. În cele din urmă, oamenii au pus tablă pe acoperiș, dar a fost cam târziu, pereții camerelor de la etajul clădirii fiind grav afectați de infiltrații. De altfel, în pereții exteriori din spatele dispensarului a apărut o fisură de toată frumusețea, care se lărgește de la o zi la alta, pereții luând-o la vale. Nu numai pereții o iau la vale, dar și scările de acces de la intrare. Într-una dintre camerele cu igrasie de la etaj funcționează cabinetul stomatologic din comună. Peste 5000 de localnici sunt consultați și tratați în acest dispensar lăsat de autoritățile locale de izbeliște. Medicul spune că a investit cât i-au permis fondurile în spațiile interioare, și într-adevăr, în interior spațiile amenajate de la parter arată ca un dispensar, tâmplăria este însă foarte proastă și pe timp de iarnă nu face față frigului și viscolului, fapt pentru care „nu e de ieșit pe holuri”.
Despre condiția medicului de la țară, Aurel Petrulescu spune că „este foarte greu când te zbați singur, iar cu banii de la Casa de Asigurări o duci de pe o lună pe alta”.
Medicul a explicat că Arbore este o comună cu oameni care dispun de bani, dar nimeni nu s-a gândit să investească în dispensar, iar pe ajutorul consilierilor locali nu poate conta.
De la Arbore am mers la Păltinoasa, și am vizitat și dispensarul de acolo. Clădirea este o sumă de contraste, în semnul că jumătate e văruită frumos și arată a dispensar (chiar dacă mai degrabă ar fi un sediu de televiziune judecând după mulțimea antenelor parabolice), iar cealaltă jumătate, unde la etaj se află un cabinet stomatologic, a fost lăsată în paragină. Zi de sâmbătă, lacăt pe ușă, și multe curci în partea de clădire cu pereți scorojiți și mucegai…
– În Gemenea, sat uitat de lume, localnicii își așteaptă doctorul
La 6 kilometri distanță de Stulpicani, după ce străbați un drum forestier infernal, care îți poate distruge mașina, ajungi în satul Gemenea. Localitatea, izolată de centrul comunei tocmai din cauza căilor de acces, are 300 de familii și a fost pe timpuri centru de comună. Ajuns aici, ai impresia că ești într-o altă lume și într-un alt timp. Mașinile trec rar, localnicii circulând pe drumul îngust de munte cu căruța, iar liniștea e copleșitoare.
Oamenii de aici i-au scris recent primului ministru, rugându-l să intervină pentru ca și la Gemenea să fie trimis un medic de familie, mai ales că aici există un dispensar. Clădirea respectivă, ridicată în vremea comunismului, stă părăsită, în așteptarea unui medic. Scrisoarea localnicilor din Gemenea a ajuns pe masa directorului executiv al DSP Suceava, doctor Alexandru Paziuc, care urmează zilele acestea să se deplaseze în zonă pentru a vedea care este situația.
Oamenii se plâng că sunt izolați de centrul de comună, unde există dispensar, și cum acolo se ajunge greu, au nevoie de un medic în Gemenea, care să aibă grijă de ei și să locuiască acolo, mai ales că în clădirea dispensarului se poate amenaja și o locuință de serviciu.
Când au auzit că ne interesăm de dispensar, mai mulți localnici s-au adunat la poarta unei case și au început să ne explice că au mare nevoie de un medic și de dispensar. Ei sunt conștienți însă că orice medic ce ar dori să vină aici ar fi descurajat de drumul de acces și de izolare. „Om intra noi în Europa și cu drumul ăsta îngust, ca o cărare…. Dar până atunci am vrea un medic să vină și la noi, să nu mai fin nevoiți să batem atâta drum. E greu aici, și salvările vin greu….. De la intrare în sat până la Stulpicani sunt 6 kilometri, iar de sus, de peste pod, 12 kilometri. Avem doi tineri care fac dializă la Suceava și sunt transportați cu salvarea pe drumurile astea. Poate s-o gândi cineva și la noi și se va rezolva și cu drumul. Aici înainte a fost centru de comună. În dispensarul părăsit acum a fost casă de nașteri. Copiii însă, când cresc, pleacă de aici, și am rămas noi bătrânii neajutorați să stăm aici, izolați de lume. Nici medicamente nu avem de unde lua dacă ne îmbolnăvim, că farmacia e tot la Stulpicani. Este un medic de familie peste mai multe sate și la Humor care vine pe aici, dar avem nevoie de un medic să stea aici, la dispensar. Dispensarul de dotat, e modern. Are parchet, sobe, uși, e foarte bun, și e păcat să fie lăsat în paragină și părăsit. Să vină un medic aici și noi o s-l cinstim, că doar nu merge nimeni la medic cu mâna goală. Îi dăm noi de toate, numai să vină să aibă grijă și de noi cineva”, ne-a spus unul dintre gospodarii satului, Cosmoschi Vasile.
Dispensarul lăsat pradă uitării își așteaptă și el medicul, așa cum o fac și localnicii. Doar o cruce de culoare roșie pe unul dintre geamuri și o tăbliță roasă de timp mai aduc aminte că aici, odată, între ziduri ce încep să se deterioreze, a fost o unitate sanitară.
Stomatologii dau bir cu fugiții de la sate
Populația din comunele situate în nordul județului au rămas de ceva vreme fără medici stomatologi, în condițiile în care starea de sănătate la acest capitol este jalnică. În mediul rural se constată o lipsă de stomatologi din cauză că nu există cerere pentru ocuparea acestor posturi. absolvenții facultăților de profil preferând să profeseze în mediul urban, unde există condiții mult mai bune și pacienți mai mulți.
Printre localitățile în care nu se asigură asistență stomatologică se numără: Mușenița, Grămești, Zamostea, Ulma, Izvoarele Sucevei și Ciocănești.
Reprezentanții Colegiului Medicilor Dentiști Suceava sunt de părere că tinerii medici ar trebui atrași în zonele rurale prin acordarea unor facilități din partea autorităților locale. Mai mult, aceștia spun că absolvenții care acceptă posturile de la țară ar trebui să semneze cu autoritățile locale un contract pe doi – trei ani prin care să nu poată renunța la posturi pe perioada respectivă.
Președintele Colegiului Medicilor Dentiști, doctor Ioan Costea, declară că nu este normal ca în condițiile în care facultățile scot pe bandă rulantă medici stomatologi, iar în mediul urban s-a ajuns ca acești medici „să se calce în picioare”, în comunele din nordul județului să nu fie personal care să asigure asistența medicală.
