Reformă

Medicii de familie, transformați în doctori virtuali



Dr. Irina Badrajan.: „Suntem de acord cu informatizarea, dar este inutil să ne comparăm cu statele care fac acest lucru de ani de zile”
Dr. Irina Badrajan.: „Suntem de acord cu informatizarea, dar este inutil să ne comparăm cu statele care fac acest lucru de ani de zile”

Obligații mai multe, dar bani mai puțini. Asta presupune în cazul medicilor de familie reforma din Sănătate, care îi obligă pe doctori să-și informatizeze, pe cheltuiala lor, cabinetele în care lucrează, deși bugetul alocat pe 2011 și 2012 se preconizează a fi și mai mic decât cel de anul trecut, care era oricum nesatisfăcător.
În viitor, medicii de familie trebuie să transmită toate datele legate de pacient (consultații, tratamente, internări etc.) online, cumpărând din banii lor, cu circa 250 de lei, un certificat digital care să asigure securitatea datelor ce vor fi transmise în timp real Casei de Asigurări de Sănătate. Schimbul virtual de date va fi aplicat experimental chiar de la 1 aprilie, iar până în vară doctorii își vor lua definitiv adio de la hârțogăraie și vor lucra exclusiv cu calculatorul.
Inconvenient: riscul apariției unei erori informatice în sistem, care să dea peste cap toată activitatea
După această etapă urmează altele, cu mult mai costisitoare, legate de implementarea cardului național de sănătate și a rețetei electronice, care îi obligă pe medicii de familie să asigure rețelistica și sistemele de internet cu bandă largă, să cumpere cititoare și inscriptoare de carduri. Doctorii și-au făcut deja un calcul și spun că vor trebui să scoată din buzunar alți bani, de această dată câteva sute de euro, contrazicându-l astfel pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duță, care susține că sumele nu ar fi chiar așa de mari.
Lăsând la o parte chestiunea financiară, medicii de familie spun însă că informatizarea are destule inconveniente și se tem să nu fie făcuți responsabili pentru ele. De exemplu, ei sunt de părere că raportarea activității în sistem electronic printr-un certificat digital este benefică pentru ambele părți – medicii vor fi scutiți de drumurile lunare la sediul Casei de Asigurări de Sănătate, în timp ce salariații instituției vor scăpa de cozile de la ușile birourilor – dar există oricând riscul apariției unei erori informatice în sistem, care să dea peste cap toată activitatea.
Asigurarea conexiunii rapide la internet, dificilă în unele zone rurale
Medicii de familie mai atrag atenția că asigurarea conexiunii rapide la internet este dificilă în unele zone rurale și avertizează că implementarea sistemului în Sănătate se va solda nu doar cu costuri financiare importante pentru cabinetele medicale, ci și cu costuri în ceea ce privește timpul alocat consultațiilor, în detrimentul pacienților, avându-se în vedere că doctorii trebuie să editeze cardurile în loc să consulte bolnavii.
Totuși, problema cea mai mare rămâne introducerea datelor pe calculator, în condițiile în care mulți medici de familie n-au cunoștințe aprofundate de operare pe computer. Dat fiind faptul că este vorba de chestiuni tehnice, informatice, care îi depășesc în unele cazuri, medicii de familie ar trebui să-și angajeze un specialist, însă timpul real în care ar trebui să lucreze nu le permite așa ceva. Chiar dacă vor reuși să învețe procedura informatică, cel puțin o perioadă, până se obișnuiesc cu activitatea complexă de pe calculator, doctorii vor pierde timp, astfel că o consultație care ar trebui să dureze 15 minute s-ar putea prelungi nepermis de mult. Medicii de familie mai spun că laptopurile cu care i-a dotat ministerul în urmă cu câțiva ani sunt neperformante și necesită îmbunătățiri (ce vor fi realizate tot din banii lor), și subliniază că nu vor să fie făcuți responsabili pentru problemele care ar putea apărea.
Le cer autorităților să-și asume răspunderea pentru eventualele disfuncționalități
Ei consideră că cei care au dorit acest program informatic trebuiau să facă mai întâi un experiment, implementându-l într-o primă fază într-un județ pilot, și le cer autorităților să-și asume răspunderea pentru eventualele disfuncționalități, printre care și situațiile în care internetul nu va funcționa corespunzător, determinând imposibilitatea accesării programului informatic și punând punct consultației. “Toate aceste măsuri ar trebui implementate cu foarte multă grijă și în nici un caz cu o asemenea susținere financiară din partea medicilor de familie. Suntem de acord cu informatizarea, dar este inutil să ne comparăm cu statele care fac acest lucru de ani de zile și să luăm modele care nu sunt viabile la noi. Informatizarea este o măsură absolut necesară, trăim într-un secol în care nu se mai poate vorbi de o medicină tradițională și de o legătură între eșaloanele asistenței medicale fără ajutorul computerului, dar, în același timp, trebuie să fim realiști și să privim lucrurile raportate la condițiile noastre actuale”, spune secretarul Asociației Județene a Medicilor de Familie Suceava, dr. Irina Badrajan.
Până la sfârșitul anului 2012, fiecare asigurat cu vârsta de peste 14 ani va avea un card de sănătate. În 2011-2012, veniturile cabinetelor medicilor de familie vor scădea cu circa 30%, dacă noul contract cadru își va păstra forma actuală. Doctorii au anunțat însă că nu vor semna documentul decât în cazul în care prevederile acestuia vor fi corectate.