Noile criterii de încadrare a cabinetelor medicale din mediul rural vor duce la închiderea multor cabinete și la pierderea de către medici a unor sporuri, susțin două organizații ale medicilor de familie, care cer retragerea proiectului și supunerea lui dezbaterii publice.
Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) au luat act de intenția Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a modifica radical criteriile de încadrare a cabinetelor medicale aflate în mediul rural, dar resping propunerile de modificare, precizând că acestea vor face imposibilă funcționarea multor cabinete din mediul rural, întrucât 75 la sută dintre medicii din rural ar rămâne fără sporurile acordate în funcție de distanța până la cea mai apropiată cameră de gardă sau de numărul de pacienți.
Noile criterii stabilesc că aceste sporuri se acordă medicilor din localități mai lungi de 20 de kilometri sau celor care au de parcurs o distanță mai mare de 60 de kilometri până la o structură de urgență.
„Localități mai lungi de 20 de km? Nici orașele mari nu au asemenea lungimi! Distanța până la o structură de urgență mai mare de 60 de kilometri? Majoritatea județelor au lungimi mai mici de 60 de kilometri! Această modificare este făcută cu intenția clară de a reduce accesul pacienților la servicii medicale de calitate și de a renunța la sprijinirea cabinetelor din mediul rural prin reducerea abruptă a finanțării. Nu este o noutate pentru nimeni că în România rurală se trăiește în alt secol. Nu există drumuri, nu există apă curentă, nu există canalizare. În aceste condiții aportul personal al medicului este de neprețuit”, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, Sandra Alexiu, de la SNMF.
Medicii de familie cataloghează criteriile propuse în proiect ca fiind „absolut abracadabrante”, precizând că în noile condiții medicii din zonele defavorizate nu vor mai avea niciun fel de sporuri iar acest lucru ar însemna și închiderea cabinetelor medicale care, de cele mai multe ori, își acoperă cheltuielile din aceste sporuri.
„Este o modalitate foarte facilă pentru cele două instituții să facă o economie pe termen scurt. Din păcate efectele pe termen mediu înseamnă plecarea acestor medici din rural în urban și din România în acele țări în care comunitatea locală înțelege mult mai bine ce înseamnă să ai un medic”, a mai spus Sandra Alexiu.
SNMF și FNPMF solicită retragerea proiectului și o revizuire reală a criteriilor de încadrare, motivate prin studii care există inclusiv în România și analizarea lor cu seriozitate, fără a mai sacrifica din nou populația și medicii.
„Solicităm MS și CNAS să retragă acest proiect și să mențină grila actuală de criterii pentru anul 2011 iar pentru anul 2012 propunem o grilă de criterii realiste, realizată de medici practicieni, adaptate la realitățile din România și pe care să le discutăm serios astfel încât sprijinul pentru medici și pacienți să fie real și consistent”, au arătat medicii de familie.
Potrivit ultimelor statistici disponibile, la 1 ianuarie populația României era de 21.462.186 de locuitori din care 55,17 la sută în mediul urban și 44,93 la sută în rural – 2.860 comune.
„Marcat de o subfinanțare cronică, de o centrare a asistenței medicale pe spital și nu pe asistența medicală primară, astăzi sistemul sanitar este considerat aproape în colaps și nici perspectivele apropiate nu par a fi foarte optimiste, deoarece niciodată sănătatea nu a fost o prioritate reală a unui guvern după 1989. Problemele din sistemul sanitar românesc sunt accentuate de deficitul pronunțat de cadre medicale, un deficit prezent chiar și în statisticile oficiale”, au mai precizat medicii de familie.
Din datele centralizate rezultă că până la jumătatea acestui an au cerut certificate de conformitate pentru a putea să lucreze în străinătate aproximativ 1.000 medici (din care 500 în București).
Anul trecut au plecat 1.400, în 2008, 1.200.
Potrivit sursei citate, Franța are 261.000 de medici dintre care 64.683 sunt medici de familie, iar dintre aceștia 1.353 sunt veniți din România.
„În acest context extrem de nefavorabil, medicina de familie în România traversează o perioadă extrem de dificilă. Finanțarea asistenței medicale primare este extrem de scăzută și privind la bugetul pentru anul viitor constatăm că este în scădere”, au mai arătat medicii de familie.
În România erau înregistrate, la sfârșitul anului trecut, 11.390 de cabinete de medicina familiei care funcționează individual, în mediu public și privat. În afară de acestea existau și cabinete grupate, asociate, societăți civile medicale sau medici de familie angajati în SRL-uri sau la cabinetele altor medici de familie.
„Cabinetele de medicina familiei sunt localizate în procent de 59 la sută în mediul urban și 41 la sută în mediul rural. În 2009 au fost înregistrați în România 12.009 medici de familie, din care 7.563 își desfășurau activitatea în mediul urban și 4.446 în mediul rural”, rezultă din datele statistice prezentate de SNMF.
Din totalul medicilor români 23,8 la sută sunt medici de familie și, dintre aceștia, 63 la sută activează în mediul urban și 37 la sută în rural.
În anul 2009, unui medic român îi reveneau 426 de locuitori, unui medic de familie 1.788 de locuitori, unui stomatolog 1.718 locuitori, unui farmacist 1.790 de locuitori iar unui cadru sanitar mediu 166 de locuitori.
