Medicii de familie și asistenții medicali care fac gărzi în centrele de permanență primesc, din 1 iunie, mai mulți bani pentru asistența medicală primară acordată în aceste unități, iar autoritățile locale vor fi obligate să se implice în finanțarea centrelor.
Noile reguli pentru desfășurarea activității medicilor de familie în centrele de permanență vor intra în vigoare din 1 iunie.
Ministerul Sănătății a publicat, ieri, pe site-ul instituției, proiectul de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.
„În noile norme am prevăzut măsuri care duc la flexibilizarea activității și eliminarea disfuncționalităților în funcționarea centrelor de permanență. De asemenea, am suplimentat veniturile medicilor de familie și a asistenților medicali care asigură continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă în aceste centre și am prevăzut obligația autorităților locale de a se implica în susținerea acestor unități deoarece comunitatea locală este beneficiara directă a serviciilor efectuate de astfel de unități”, a declarat ministrul Sănătății, Cseke Attila, citat într-un comunicat al MS.
Noutăți în proiectul centrelor de permanență
Ministrul Sănătății a dispus majorarea tarifelor pentru medicii de familie care efectuează gărzi în centrele de permanență.
Astfel, un medic de familie va primi un tarif orar de 12,8 lei pe oră indiferent de gradul profesional, față de 10 lei pe oră așa cum era prevăzut în prezent, sumă din care medicul era obligat să plătească și utilitățile centrului.
În cazul asistenților medicali, tariful se va calcula în funcție de salariul negociat, indiferent dacă aceștia se află în contract cu casele de asigurări sau sunt angajați numai în serviciul de gardă, dar nu mai mic de opt lei pe oră.
Ca o noutate, în cazul centrelor de permanență care sunt organizate în cabinetele medicilor de familie, aceștia primesc, în plus, încă 6,4 lei pe oră, a precizat MS.
De asemenea, în premieră, a fost publicată lista cu serviciile cuprinzând urgențele medico-chirurgicale (cod verde) pentru care se pot acorda consultații de urgență, de către medicii de familie, în cadrul centrelor de permanență sau la domiciliul pacienților.
Conform proiectului de act normativ, autoritățile locale vor fi obligate să se implice în finanțarea centrelor de permanență.
Autoritățile locale vor avea obligația să asigure personalul auxiliar, respectiv îngrijitoare, paznic, registrator medical, după caz, dacă pun la dispoziție spațiul, și paza pentru cabinetele care participă la un centru de permanență, indiferent de forma de organizare a unității.
De asemenea, autoritățile locale vor trebui să asigure dotarea minimală necesară funcționării, utilitățile și plata centrelor de permanență, dacă pun la dispoziție spațiul pentru aceste unități.
Potrivit proiectului de act normativ, pentru a nu încărca programul medicilor de familie care acceptă să facă gărzi în centrele de permanență s-a prevăzut înființarea acestor unități de către un grup de șapte medici, față de cinci medici cât era stipulat în prezent.
În situația în care nu se poate respecta condiția de a se constitui un grup de șapte medici pentru asigurarea serviciului în regim de gardă în centrele de permanență, se pot înființa și unități cu cinci sau șase medici de familie, dacă aceștia pot asigura funcționalitatea și sunt de acord să funcționeze în această formulă.
În cazul în care se dorește înființarea unui centru de permanență, dar numărul medicilor din zonă este mai mic decât numărul minim de cinci, pot fi cooptați medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau rezidenți în medicina de familie în anul III de pregătire pentru a constitui echipele de gardă necesare funcționării unității, a precizat MS.
Decizia de înființare a centrului de permanență va fi autorizată de directorul executiv al direcției de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București.
În centrele de permanență care au la dispoziție autospeciale de consultații la domiciliu, activitatea medicilor de familie în afara acestuia va fi coordonată de dispeceratul medical de urgență.
Astfel, dacă pacientul sau aparținătorii acestuia se adresează dispeceratului medical de urgență prin numărul unic de apel 112, iar din informațiile obținute se apreciază că starea pacientului nu este critică, dispeceratul medical de urgență solicită deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în cadrul centrului de permanență.
În cazul în care pacientul sau aparținătorii acestuia se adresează direct centrului de permanență, solicitând acordarea unei consultații la domiciliu, medicul de familie care efectuează serviciul în regim de gardă în centrul de permanență poate merge la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgență.
În 2011, Ministerul Sănătății a alocat 21 milioane de lei pentru funcționarea centrelor de permanență. În prezent, în România funcționează 88 centre de permanență. În urma noilor prevederi, Ministerul Sănătății urmărește înființarea a încă 60 de astfel de unități.
