Medicii, câștigători la jocul de poker cu viața pacientului

– Pacienții nenorociți în urma unor erori medicale sau rudele celor uciși din cauza incompetenței nu au satisfacția de a-l vedea pedepsit pe cel vinovat și nici de a primi daune materiale
– Majoritatea sancțiunilor aplicate doctorilor sunt parafate ca nefondate sau sancționate cu măsuri care nu fac decât să-l împiedice pe medic, o perioadă, să urce în ierarhie
Într-un sistem sanitar care funcționează din ce în ce mai prost, medicii nu își mai fac datoria așa cum se cuvine. Activitatea lor numără din ce în ce mai des și eșecuri, dar acest lucru nu se mai regăsește nici măcar în statistici. În Suceava, majoritatea cazurilor de malpraxis îi afectează doar pe pacienți, deoarece doctorii sunt rareori trași la răspundere. Dintre zecile de dosare de culpă medicală, care ajung anual la Colegiul Județean al Medicilor, foarte puține se lasă cu sancțiuni. Mediatizarea unor cazuri revoltătoare, în care doctorii au jucat poker cu viața bolnavului atrage după sine declarații fulminante, dar fără nici o finalizare concretă. Pedepsele care sunt aplicate ulterior medicilor inculpați, sunt în general ușoare și nu înseamnă mai nimic. Pacientul nu are nici satisfacția unor despăgubiri financiare, la fel ca în alte țări, unde o greșeală medicală se plătește scump, cu sume cu multe zerouri.
– Mustrări, atenționări și avertismente
În 2006, la Colegiul Medicilor Suceava au ajuns 12 dosare în care doctorii au fost acuzați de malpraxis. Evidențele acestei organizații profesionale arată că doar într-un singur caz reclamantul și-a retras sesizarea, restul cazurilor fiind analizate până la capăt. Datele statistice indică opt dosare care au fost soluționate cu respingerea acuzațiilor, dintre care două s-au lăsat cu atenționarea medicilor, lucru care nu constituie însă o sancțiune, ci doar o punere în vedere, adică o sfătuire a medicului de a adopta o anumită conduită pe viitor, pentru evitarea ajungerii în situații similare, Colegiul neconsiderând că a fost vorba de o eroare profesională. În două cazuri, dosarele au fost înaintate spre analiză forurilor superioare de la nivel central. În același timp, un alt dosar a fost soluționat cu mustrare, aceasta constituind prima sancțiune prevăzută de lege, ca și gravitate. Totuși, această măsură, nu l-a afectat prea mult pe medicul împotriva căruia a fost luată decât dacă a dorit să acceadă mai repede la funcții mai înalte. Concret, doctorului acuzat de malpraxis i s-a retras un număr de 50 de puncte din totalul celor obținute prin participarea la activitatea științifică, ceea ce înseamnă că va trebui să le recupereze (frecventând alte cursuri, seminarii etc.) ca să-și poată continua procesul de ascensiune în carieră, de exemplu să se transfere în altă parte sau să promoveze un concurs.
În 2007, în atenția Colegiului Medicilor Suceava au intrat 15 cazuri de doctori acuzați de erori medicale. Dintre acestea, nouă au fost respinse ca nefondate, în trei situații fiind luată și o măsură, respectiv atenționarea doctorilor. Un alt caz a fost soluționat cu mustrare, iar un altul cu avertisment, care este a doua sancțiune prevăzută de lege ca și gravitate, și care presupune retragerea unui număr de 100 de puncte. Alte patru dosare sunt în faza de analizare.
– A ucis, dar mai poate profesa
Pentru sancționarea doctorilor acuzați că nu și-au făcut datoria, Colegiul Medicilor mai are la dispoziție câteva măsuri, dar care n-au mai fost luate de multă vreme în județ. Este vorba de votul de blam, care înseamnă retragerea unui număr de 150 de puncte, și amenda, introdusă de anul trecut, care este de la 100 lei până la 1500 lei. Aceste sancțiuni sunt urmate de interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an și, în ultimă fază, de retragerea calității membrului de Colegiu al Medicilor, adică a dreptului de a profesa. În județ, singurul caz public în care unui doctor inculpat i s-a interzis să-și mai desfășoare activitatea a fost înregistrat în urmă cu câțiva ani, când un medic ginecolog de la spitalul din Fălticeni a fost acuzat de moartea unei paciente.
Este vorba de doctorul Cezar Dimitriu, condamnat inclusiv de instanță pentru uciderea femeii, și care în urma acestui incident și-a pierdut pentru 5 ani dreptul de a profesa, dar care de anul viitor este liber să-și facă din nou meseria, sancțiunea urmând să expire în 2007. De asemenea, nu s-a auzit de situații în care medicii să plătească financiar pentru vina de a nu-și fi făcut treaba așa cum se cuvine.
– Judecați de propriii colegi
Președintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Gheorghe Țeudan, apreciază că aceste cifre sunt consecința unei legi stufoase și lipsite de o serie de detalii care să stabilească exact gradul de vinovăție al unui medic. Potrivit sursei citate, în contextul în care normele nu sunt bine precizate, este greu de dovedit în ce măsură un doctor nu și-a făcut datoria, mai ales dacă nu i s-au asigurat condiții corespunzătoare de lucru – acesta fiind îndeosebi cazul celor care activează în spitale, la adresa cărora se înregistrează și cele mai multe reclamații.
Sursa citată are o explicație și pentru pacienții care pun lipsa câștigului de cauză în ceea ce-i privește, pe seama faptului că cei care îi judecă pe medicii în culpă sunt chiar colegii lor de breaslă. Dr. Gheorghe Țeudan neagă acuzele cum că doctorii se acoperă unii pe alții, adică au grijă ca rezultatul anchetei să le fie favorabil, motivând că organizația pe care o reprezintă și pe masa căreia ajung toate sesizările nu are rol de sindicat. „Statutul Colegiului este să apere medicul dar în contextul unei abateri, proprii colegi al celui suspectat de culpă nu fac asta, ba din contră anchetează. Doctorii care sunt cercetați au parte de foarte multe stresuri și neplăceri”, punctează sursa citată.
– Ministerul Sănătății nu are nimic de spus
Acuzațiile de neglijență la adresa unui medic sunt dificil de probat și au un traseu lung de străbătut până la a fi soluționate, motiv pentru care majoritatea petenților renunță uneori din start. Pacienții care vor să reclame activitatea unui doctor se pot adresa direct presei, situație în care Colegiul Medicilor este forțat să intre în acțiune, analizând într-o primă fază dacă este sau nu cazul să se autosesizeze. De asemenea, plângerea se poate depune la sediul Colegiului Județean al Medicilor, dar se poate merge și până la a cere forului superior de la București să cerceteze posibilul caz de culpă medicală.
Alte căi prin care se poate atrage atenția asupra unei asemenea chestiuni sunt reclamarea la conducerea unității (dacă doctorul lucrează în spital, de exemplu), care poate demara o anchetă și da sancțiuni administrative, Casa de Asigurări de Sănătate (care de asemenea are dreptul să întreprindă cercetări și să dispună o serie de măsuri, dar nu și pe linie medicală, acest lucru revenind strict Colegiului Medicilor), Poliție, Procuratură.
De remarcat că Ministerul Sănătății nu poate lua decizii în ceea ce privește măsurile dispuse de Colegiul Medicilor după finalizarea anchetei, deoarece această organizație nu-i este subordonată, dar poate întreprinde cercetări separate. Fiecărui petent îi rămâne dreptul de a face ulterior o contestație. Mai trebuie spus că reclamațiile anonime făcute pe adresa Colegiului Medicilor nu sunt anchetate, ele fiind doar înregistrate, fără a fi luate și în considerare. De asemenea, pe plan local, nu se judecă niciodată un caz în care este implicat un doctor, membru al Consiliului Județean al Colegiului Medicilor, ancheta fiind orientată direct către forul central.