Angajații din sistemul sanitar, nemulțumiți în principal de salarii, vor participa, între 18 și 24 septembrie, la pichetări în toate județele din țară și în Capitală, în fața Ministerului Sănătății și a Ministerului de Finanțe, iar în octombrie va fi organizat un miting la București.
Acțiunile de protest, menționate într-un comunicat remis agenției MEDIAFAX de Colegiul Medicilor, au fost stabilite în ședința de marți a Coaliției profesioniștilor din sistemul de sănătate, aceasta având ca membri fondatori Colegiul Medicilor din România (CMR), Colegiul Medicilor Dentiști din România, Colegiul Farmaciștilor din România, Colegiul Psihologilor din România, Ordinul Biologilor, Biochimiștilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar din România, Federația SANITAS, Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor și Federația Sindicatelor Medicilor „Dr. Ion Cantacuzino”.
„Sperăm ca prin acțiunile noastre să atragem atenția guvernanților că nu este de glumit. Profesioniștii din sistemul s s-au coalizat pentru a obține mai mulți bani pentru sănătate, o lege specifică de salarizare a personalului din sistemul de sănătate în care să se regăsească toate categoriile profesionale și alte lucruri specifice fiecărei profesii. Condiția noastră preliminară și nenegociabilă este dublarea salariilor medicilor rezidenți. În prezent, Ministerul Sănătății lucrează la un proiect în acest sens, sperăm că va fi pus pe site la sfârșitul lunii august”, a declarat președintele CMR, prof. dr. Vasile Astărăstoae.
La rândul său, prim-vicepreședinte Sanitas, Marius Sepi, spune că, după mitingul din octombrie, acțiunile angajaților din sistem se pot „radicaliza”.
În 17 septembrie, reprezentanții organizațiilor membre ale Coaliției din fiecare județ vor susține o conferință de presă în care va fi anunțat calendarul mișcărilor revendicative pe plan local, a mai precizat sursa citată.
Tot în ședința de marți a Coaliției s-a făcut evaluarea discuțiilor avute cu Ministerul Sănătății pe teme ca proiectul legii malpraxisului, rectificarea pozitivă de buget la sănătate și proiectul legii de salarizare.
În acest context, Coaliția remarcă disponibilitatea de dialog a Ministerului Sănătății, finalizarea proiectului legii malpraxisului, în varianta agreată de Coaliție, și rectificarea pozitivă a bugetului la sănătate.
Cu privire la proiectul legii salarizării, lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, Coaliția consideră că acesta se adresează doar unui număr restrâns de medici. „Nu este un proiect de salarizare, ci un act normativ care stabilește criteriile de performanță și posibilitatea practicii private în spitale publice. Coaliția își menține punctul de vedere privind necesitatea unui proiect a legii salarizării special pentru profesioniștii din sistemul de sănătate, în care actualul proiect să se regăsească ca un capitol distinct”, se arată în comunicat.
Vicepreședintele CMR, Gheorghe Borcean, a declarat anterior, tot marți, pentru MEDIAFAX, că poiectul legii salarizării suplimentare a medicilor creează discriminare „neproductivă” între angajații spitalului, întrucât banii privați vor ajunge numai la o anumită categorie de doctori, restul echipei primind aproape nimic.
La rândul său, Federația Solidaritatea Sanitară din România susține că ideea salarizării suplimentare a medicilor este compromisă întrucât, prin forma sa, proiectul de act normativ „ascunde” mai curând dorința impozitării excesive a veniturilor informale decât construirea unei legi care să crească gradul de satisfacție al personalului și al pacienților.
Proiectul de lege privind salarizarea medicilor se află în dezbatere publică până la 1 septembrie.
Conform proiectului, spitalele publice vor putea organiza clinici sau secții private, în care medicii să poată lucra după programul de lucru din unitatea de stat.
„Vorbim despre un proiect privind creșterea veniturilor medicilor, prin care urmărim creșterea veniturilor acestora, dar și reducerea exodului, pornind de la principiul fundamental din sănătate, respectiv acela că singurii care aduc bani în sistem sunt doctorii. Potrivit noului proiect, medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv șapte ore, în spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă întreagă, atunci în aceeași unitate sanitară va putea lucra peste programul de lucru, în sistem privat”, a explicat, în 31 iulie, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.
O altă opțiune a medicului ar fi să lucreze doar câteva ore în spitalul public, iar în rest, într-o unitate sanitară privată. „Așadar, medicul care nu vrea să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va face publică decizia și atunci va avea dreptul să lucreze într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă”, a mai spus ministrul Sănătății, într-o conferință de presă în care a vorbit despre proiectele legislative privind reforma în sistem.
În aceste condiții, pentru medicii care aleg prima variantă, respectiv aceea de a fi cu normă întreagă la stat, spitalele vor pune la dispoziția lor secții sau paturi private.
„Fiind vorba despre un sistem privat, consultațiile în aceste secții vor fi plătite de către pacient, în mod direct, sau prin asigurările private ale acestuia. Tariful perceptul de unitate sanitară pentru secția sau paturile private vor fi afișate. O cotă din tariful pe care îl încasează medicul îl pune la dispoziția echipei cu care lucrează, iar o parte, spitalului”, a mai precizat atunci ministrul Sănătății.
Nicolăescu a subliniat că toată activitatea privată din spitalul public se desfășoară în afara programului de lucru, acest model funcționând cu succes, de zeci de ani, în spitalele publice din Franța.
Din suma încasată de către medic, 60% rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10%, spitalului, a mai spus ministrul, precizând că numărul paturilor private nu va putea depăși 20% din totalul celor publice.
Potrivit lui Nicolăescu, acest proiect va fi aplicat mai întâi în sistem pilot, în primul semestru din 2014.
În 20 iunie, medicii, dar și restul personalului din sistemul sanitar, amenințau, din iulie cu proteste, greve și chiar demisii, din cauza salariilor mici, a condițiilor de lucru și a modului în care sunt tratați angajații din Sănătate în România.
Anunțul privind protestele personalului medico-sanitar a fost făcut atunci de președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Vasile Astărăstoae, care a spus că vorbește în numele tuturor organizațiilor profesionale din sistem.
Medicii reclamă, în primul rând, salariile mici – echivalentul a 200 de euro pe lună pentru un rezident și, respectiv, 500 de euro în cazul unui specialist.
Personalul din Sănătate se plânge și de condițiile de lucru, dar și de modul în care este tratat de către autorități și chiar de către unii pacienți.
