Medici și… medici…

Nu sunt Gică Contra, adică nu sunt împotriva măririi lefurilor medicilor. În sfârșit, s-a trezit și clasa politică de la vârf și a constatat, după aproape un sfert de secol, că medicii sunt plătiți inacceptabil de prost și că veniturile acestora nu sunt conforme cu pregătirea lor profesională. Victor Ponta, Gabriel Oprea și ceilalți care conduc acum România dau semne că încearcă să ia măsuri în acest sens. Măsuri pe care precedenții guvernanți, adică Emil Boc, Elena Udrea și Adrian Năstase, ca să dăm doar câteva exemple, nu le-au luat. Sunt doctori și doctori în țara asta și e din ce în ce mai greu să deosebești care-s unii și care-s alții, care iau șpagă și care nu, care pun preț pe actul medical și care nu.
Am să vă istorisesc o întâmplare din experiența mea de viață. În iulie 2012 eram la o pensiune de lângă Gura Humorului. Era într-o vineri după-amiază. Atunci am făcut un accident vascular cerebral ușor. Am rămas cu unele schele, dar asta mai puțin contează. Ei, în acele condiții m-a luat Salvarea și m-a dus la Spitalul din Gura Humorului. Nevasta-mea, împreună cu un prieten, venea cu mașina în urma Salvării. Medicii de acolo nu aveau secție de neurologie, așa că am fost trimis la Suceava. Am ajuns în secția UPU a spitalului. Nu știu ce mi-au făcut, dar m-am simțit bine, cel puțin așa credeam atunci. M-au ținut o noapte sub supraveghere. A doua zi am plecat la Iași. Țin să spun că nu am dat un leu nimănui.
Ajuns la Iași, m-am internat la Spitalul de neurologie „Nicolae Oblu”. Am beneficiat de un tratament adecvat și după zece zile am fost externat. La sfârșit, nevasta-mea a mulțumit doctoriței care m-a îngrijit cu câteva sute de lei, aflate într-un plic, nu pentru că a cerut doctorița, ci pentru că și-a făcut datoria de medic, chiar cu acel salariu de nimic. Mă rog, așa am crezut noi că e bine.
Am auzit, însă, că sunt medici care nu pun preț pe actul medical.Un astfel de medic se află la Spitalul de Recuperare din Iași, la secția de chirurgie, care nu operează decât dacă are bolnavul un plic considerabil pentru el. Cazul este cunoscut de presa din Iași, a fost prins în flagrant, dar nu s-a luat nici o măsură. Continuă să profeseze și să pretindă șpagă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. De aceea spun că sunt medici și medici în România.
Dar șpaga în România este un obicei foarte vechi. Și se pare că unii țin cu dinții să nu dispară. Și nu va dispărea, chit că au fost mărite salariile. Sunt voci care spun că atențiile primite de medici sunt un gest de “recunoștință pentru profesionalismul” cu care sunt tratați. Sunt de acord cu această percepție. În condițiile actuale, cel puțin așa se susține, “plicul alb” va fi impozitat. Ceea ce nu înțeleg este cum își vor da seama cei de la Fisc dacă medicul respectiv a luat plicul și câți bani i s-au dat? Dar asta, probabil, o vor rezolva cei de la Fisc.
Problema este alta. Gândiți-vă la banii pe care i-ar putea da un bătrân pentru o injecție. De aceea, dragi prestatori de servicii medicale, dați dovadă de puțină empatie! Cum ar fi dacă mâine vă veți trezi cu casa incendiată, iar pompierul ar aștepta “plicul”, stând cu cisterna plină lângă flăcările care vă mistuie agoniseala de o viață, strânsă, de ce nu, pe teancuri de “plicuri albe”?