Orice medicament, chiar și banala aspirină, prezintă un anumit risc pentru sănătate, ce trebuie asumat, de la caz la caz, de către medicul care prescrie respectivul produs într-un context specific sau de către pacient.
Declarația a fost făcută, joi, de medicul Craig Hartford, manager responsabil cu siguranța medicamentelor, la seminarul Science Writers’ Forum, organizat de compania Pfizer, în Centrul global de cercetare și dezvoltare, cea mai mare unitate de profil a corporației din Europa, laboratoarele Sandwich din Marea Britanie. Aici a fost descoperită și lansată, în urmă cu șapte ani, binecunoscuta „pastilă albastră”.
Conducerea companiei și-a propus organizarea, în premieră, a unei întruniri cu jurnaliști din 27 de țări europene, pentru a explica cât bine și cât rău pot face medicamentele și cum ar putea fi redus în viitor riscul utilizării acestora.
„Nu exită medicament absolut sigur. Fiecare moleculă implică anumite riscuri. Trebuie să avem în vedere balanța beneficiu-risc, iar medicii pot face alegerea cea mai bună”, a spus Hartford.
Din perspectiva adaptării comunicării beneficiilor și riscurilor legate de utilizarea oricărui medicament, profesorul Ragnar Loftsted, director al Centrului de Management de Risc în cadrul Colegiului Regal din Londra, consideră că în prezent s-a făcut trecerea de la vechiul model, în care autoritățile și industria discutau în „spatele ușilor închise”, la „noul model”, bazat pe implicarea tuturor grupurilor sociale interesate, pe dezbateri publice, relevanța datelor de cercetare și comunicarea cât mai rapidă a eventualelor efecte adverse.
Specialiștii au vorbit despre efectele deja cunoscute ale banalei aspirine, pe care mulți oameni și le asumă atunci când iau respectivul medicament la durere. De asemenea, trei persoane din 100.000 sunt alergice la penicilină și medicul va ține cont atunci când îi prescrie tratamentul. „Dar ce facem dacă trebuie să mergem în Africa? Tratamentul împotriva malariei implică efecte adverse, discomfort și riscuri care însă nu se compară cu riscul de a face boala”, a spus medicul Craig Hartford.
Nu întotdeauna utilizarea unui medicament poate fi responsabilă de anumite efecte adverse. Presupunerile trebuie confirmate prin studii clinice serioase. De exemplu, dacă cineva reclamă suferință cardiacă după ce a băut o cafea nu putem stabili o legătură directă între cafea și bolile cardiovasculare. Când bem multă cafea ne asumăm un anumit risc. Poate însă omitem că am băut-o cu un biscuit care schimbă profilul lipidic sau că o asociem frecvent tutunului sau alcoolului. Când bem cafea, ne asumăm același tip de risc ca atunci când luăm un banal medicament pentru durere, a conchis doctorul Hartford.
Înainte de punerea pe piață a unui nou medicament sunt efectuate sute de teste referitoare la siguranța acestuia. Întregul proces – de la descoperirea unei molecule cu potențial curativ până la punerea pe piață a unui nou medicament – durează aproximativ 15 ani. După aceea, urmează aproape trei ani în care autoritățile în domeniu verifică respectivul produs. În acest interval sunt redactate mii de pagini referitoare la siguranța medicamentului.
Prospectele medicamentelor includ efectele adverse ale respectivelor produse, iar cercetarea viitorului caută soluții pentru ca lista acestora să fie cât mai scurtă. Totuși, în unul din 100.000 sau unul dintr-un milion de cazuri apar efecte adverse. În funcție de specificul acestora, sunt demarate alte zeci de studii.
Retragerea de pe piață a unui produs este un fenomen rar întâlnit, de aceea atrage atenția publicului și devine rapid un fapt senzațional.
Medicii spun că așteptările populației legate de beneficiile medicamentelor sunt tot mai mari, de aceea cercetarea se va dezvolta în viitor astfel încât recomandarea unui medicament să aibă la bază date ce definesc profilul exact al pacientului.
