Consiliul Național de Etică este singurul abilitat să constate și să decidă sancțiuni privind faptele de plagiat, care, conform Legii educației, sunt „abateri disciplinare”, arată Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS).
Potrivit unui comunicat de presă al MECTS transmis, vineri, agenției MEDIAFAX, Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) este un organism consultativ, la nivel național, alcătuit pe criterii de prestigiu profesional și moral din care pot face parte cadre didactice și cercetători, având cel puțin titlul de conferențiar sau de cercetător științific II ori titluri echivalente obținute în străinătate, potrivit articolului 217, alineatul 1 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Normele de bună conduită, abaterile de la aceste norme (inclusiv fapta de plagiat), procedura de analiză, precum și sancțiunile pentru nerespectarea acestora sunt prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, cu modificările și completările ulterioare.
„În concluzie, «faptele de plagiat» sunt abateri disciplinare conform Legii nr. 1/2011, Consiliul Național de Etică fiind singurul organism abilitat să le constate și să stabilească sancțiunile pe care ulterior le pun în aplicare, după caz, MECTS, CNATDCU, ANCS etc.”, a precizat Ministerul Educației.
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) este un organism consultativ, la nivel național, alcătuit pe criterii de prestigiu profesional și moral din care pot face parte cadre didactice și cercetători, având cel puțin titlul de conferențiar sau de cercetător științific II ori titluri echivalente obținute în străinătate, potrivit articolului 217, alineatul (1) din Legea educației naționale.
Potrivit atribuțiilor prevăzute de articolului 219, alineatul 1 din Legea educației, CNATDCU propune un set de standarde minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calității de conducător de doctorat și a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau gradul profesional al candidatului și sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar.
CNATDCU verifică anual, la solicitarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau din proprie inițiativă, modul de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare din universități. Raportul de verificare instituțională este prezentat ministrului Educației, specificând concluzii bazate pe date și documente.
Totodată, CNATDCU prezintă un raport anual Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind resursa umană pentru activitățile didactice și de cercetare din învățământul superior, în baza unor indicatori specifici și poate avea alte atribuții stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare și funcționare.
Înființarea, regulamentul de organizare și funcționare, structura și componența CNATDCU se stabilesc prin ordin al ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, conform articolului 217, alineatul 3 din Legea 1/2011.
Totodată, într-o notă privind sesizările de plagiat, aprobată în mai 2011 de Cătălin Baba, care în acea perioadă era secretar de stat, se arăta că în urma intrării în vigoare a Legii educației au fost înregistrate la MECTS și repartizate la Direcția Generală Învățământ Superior, Echivalarea și Recunoașterea Studiilor și Diplomelor (DGISERSD) mai multe sesizări privind abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară.
Potrivit articolului 301 din Legea educației, „constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară: a) plagierea rezultatelor sau publicațiilor altor autori; b) confecționarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; c) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare”.
Atribuțiile și competențele în legătură cu analizarea și soluționarea abaterilor de la etica universitară și buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară sunt pevăzute în articolele 306, 323 și 325 din Legea educației.
Potrivit articolului 306, „la nivelul fiecărei universități funcționează comisia de etică universitară”. Această comisie „analizează și soluționează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului de etică și deontologie universitară.
Conform articolului 323, „Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, și emite hotărâri prin care se stabilește vinovăția sau nevinovăția persoanei sau persoanelor în cauză; în cazul hotărârilor privind vinovăția, hotărârile stabilesc și sancțiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii”.
Articolul 325 prevede: „Se interzice ocuparea posturilor didactice și de cercetare de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitatea universitară, stabilite conform legii. Se anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de muncă cu universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea științifică și activitata universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform legii”.
Având în vedere aceste prevederi, DGISERSD arăta în mai 2011 că a redirecționat sesizările către ANCS – Consiliul Național de Etică, iar acestea au fost returnate Direcției cu mențiunea că „sesizăriler respective nu intră în aria de atribuții și competențe a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării”.
Directorul DGISERSD solicita secretarului de stat pentru învățământ superior din acea perioadă, Cătălin Baba, să aprobe redirecționarea sesizărilor către Consiliul Național de Etică. Cererea a fost aprobată de Cătălin Baba în 19 mai 2011.
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în ședința de vineri, că premierul Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă Ministerului Educației retragerea titlului de doctor.
Decizia Consiliului a fost luată prin votul celor 13 membri prezenți din totalul de 21.
În urma acestei decizii, CNATDCU a trimis Ministerului Educației propunerea de retragere a titlului de doctor al lui Ponta.
Președintele Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, a declarat că a fost analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că 85 dintre acestea sunt copieri fără indicarea sursei, foarte ușor de detectat.
Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că toate deciziile luate vineri de Consiliul General al CNATDCU sunt nule, întrucât nu a fost întrunit cvorumul de 14 membri, necesar pentru ca ședința să fie statutară.
„Toate deciziile luate vineri de Consiliul General al CNATDCU sunt nule pentru că nu a fost întrunit cvorumul necesar unei ședințe statutare, respectiv două treimi din totalul de 20 de membri”, a spus ministrul.
Pop a mai declarat că deciziile trebuiau votate de 14 dintre cei 21 de membri ai Consiliului General.
Cvorumul de două treimi pentru aprobarea deciziilor în Consiliul General este menționat atât în actualul regulament de funcționare, cât și în cel anterior.
Ministrul a adăugat că va analiza luni modul în care a fost luată decizia privind plagiatul premierului Victor Ponta.
Totodată, ministrul Liviu Pop, care a emis joi un ordin de reorganizare a CNATDCU, susține că acest for nu are competență să ia decizii în acest sens.
