MECMA a lansat în dezbatere publică proiectul de strategie energetică a României pentru perioada 2011-2035, documentul, prezentat anterior de MEDIAFAX, prevăzând printre altele că producția de energie electrică va fi asigurată peste 20-25 de ani în principal de centrale nuclearelectrice și eoliene.
Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) a anunțat vineri, într-un comunicat, că așteaptă observații și sugestii până la 23 iunie și că va organiza la 30 iunie o dezbatere publică pe această temă.
Documentul prezintă noul context internațional, situația actuală în sectorul energiei electrice din România, obiectivele și direcțiile principale ale dezvoltării sectorului electroenergetic, previziuni privind sectorul energiei electrice în perioada 2011 – 2035 și măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare.
„Atât criza economică din ultimii ani, cât și noile pachete legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul energiei și schimbărilor climatice au modificat profund contextul și premisele în care a fost elaborată Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aflată în prezent în vigoare. Noua strategie trebuie să asigure corelarea resurselor energetice, a capacităților economice, a tendințelor tehnologice și economico-financiare, precum și eficiență energetică, protecția mediului și concordanță cu politica energetică a UE”, se arată în comunicatul MECMA.
MEDIAFAX a prezentat în aprilie principalele prevederi incluse în proiect.
Astfel, potrivit documentului, producția totală de energie ar urma să crească de la 54,7 TWh în 2010 la 71 TWh în 2020 și la 88,5 TWh în 2035. Comparativ cu 2010, producția estimată pentru ultimul an al intervalului analizat este cu 66% mai mare.
De asemenea, capacitatea de producție va crește, însă într-un ritm mai redus datorită reconfigurării structurii producției. Astfel, capacitatea de producție ar urma să scadă de la 20.400 MW în 2010 la 19.700 MW în 2020, pentru a urca apoi la 23.800 MW în 2035.
Potrivit proiectului, în 2020 ar urma să intre în funcțiune hidrocentrala de la Tarnița-Lăpuștești, investiție de peste un miliard de euro. Tot în 2020 ar urma să fie finalizate finalizate și reactoarele 3 și 4 ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, proiect evaluat la patru miliarde de euro.
Unitățile de producție a energiei din surse regenerabile ar urma să cumuleze în 2020 o putere de 4.715 MW, din care 4.000 MW doar în centrale eoliene. Aceste unități ar urma să acopere 43% din producția de energie la nivel național în 2020.
De asemenea, ponderea termocentralelor în structura de producție a energiei va coborî până în 2020 de la aproape 50% la 27%, la o capacitate instalată de 9.263 MW.
Sursele regenerabile de energie, respectiv hidro, eolian, solar și biomasa, vor avea în 2035 o pondere de 41% din producția de electricitate la nivel național, în timp ce centralele nuclearelectrice vor acoperi 42% din total.
În 2009 energia produsă din sursele regenerabile reprezenta 29% din producție, aproape exclusiv datorită hidrocentralelor. Capacitățile instalate în parcuri eoliene și fotovoltaice reprezentau mai puțin de 1% din total.
Potrivit proiectului, o scădere masivă va fi înregistrată în cazul centralelor pe lignit produs în România, huilă și gaze din import, care în 2035 vor mai acoperi circa 16% din producție, de la aproape 50% în 2010.
La sfârșitul anului trecut în România erau instalate capacități de producție a energiei din surse regenerabile de 560 MW, în special în turbine eoliene.
Până în 2035 capacitățile eoliene vor ajunge la 5.000 MW, iar cele fotovoltaice și de biomasă vor cumula peste 1.000 MW.
Documentul arată că până în 2035 România va dispune de capacități nuclearelectrice de peste 5.000 MW, de la 1.413 MW în prezent.
Totodată, capacitățile de producție termoelectrice vor înregistra o scădere cu 21%, de la o putere instalată de 12.524 MW anul trecut la 9.911 MW în 2035.
În privința resurselor, România mai dispune de rezerve geologice de gaze naturale și petrol pentru încă 15 ani, respectiv 14 ani. Rezervele de lignit sunt estimate să asigure producția pentru încă 47 de ani, iar cele de huilă pentru mai bine de 200 de ani.
Investițile necesare retragerii din funcțiune a peste jumătate din capacitățile de producție a energiei și realizarea de unități noi sunt estimate la 30-40 miliarde euro până în 2035, iar pentru realizarea capacităților de producție din surse regenerabile sunt prognozate investiții de 9 miliarde de euro. Investițiile pentru perioada 2011-2020 sunt evaluate la 9-11 miliarde euro.
România va fi dependentă de importurile de energie, iar creșterea cererii va fi realizată prin utilizarea surselor regenerabile și prin importuri de gaze, țiței, cărbune și combustibil nuclear, se mai arată în document.