Meciul de… adio, fotbal!

La Steaua s-a inaugurat un nou tip de stimulent: minciuna mobilizatoare. Mai întâi s-a lansat gogoașa cu demisia lui Olăroiu în caz de ratare a obiectivului, inițial acesta fiind titlul de campion și Cupa României. „Și”, nu „sau”. Titlul s-a cam dus beep de suflet încă de as’toamnă, cam o dată cu cel… de-al treilea obiectiv! Că-l uitai, și de fapt era cel mai important: ruptul gurii Europei în Liga aia. Unde, în afară de a-i fi bușit pe singurii mai amărâți ca ei, steliștii n-au mai reușit decât două numere de circ la domiciliu plus unul absolut antologic în deplasare. Și un egal, ca să nu fiu rău: cu alde Lyon care apoi a luat o bătaie soră cu moartea (acasă!) de la Roma, pe care nu cred că mai e nevoie să vă spun cu cât a desfigurat-o Manchester! Ciudat e că miercuri, la ora la care Steaua se mai făcea o dată de râs în problema celui de-al doilea obiectiv, Cupa României, Lyon reușea o chestie și mai haioasă: să nu tragă nici măcar un șut spre poarta lui Rennes, într-un meci care, o dată câștigat, i-ar fi adus, matematic titlul. Vorbeam însă despre Steaua și mobilizatoarele prafuri aruncate în ochii jucătorilor de tripleta Gigi – Meme – Oli. Așadar, după ratarea a două din trei obiective, mai rămăsese Cupa. Înainte de meci cu vreo două, trei zile, adică după ce o mai furase și de la, hă-hă!, Bistrița, Steaua anunța că Oli se cară. În ce condiții? Păi, dacă sparge și Cupa. Mai apoi, au inventat altceva: se cară oricum, meciul cu Poli fiind anunțat drept cel de adio pentru Oli. S-or fi gândit că așa or să-i facă pe împiedicați să joace ceva, acolo, cât de cât. Când colo, ce să vezi? Fu mai degrabă un meci de adio, fotbal! Nici urmă de vreo legătură cu nobilul sport. De fapt, suprema expresie a vidului din căpățâna lui Oli. Care, firește, ar fi trebuit să se care. Credeți că Tăriceanu e unicat? Aiurea! Așa că s-a schimbat… modificarea: rămâne oricum. Ba încă pe trei ani! E drept că semnăturile și le-au pus, el și Gigi, pe un contract expirat. Dar ce importanță are? Pare proaspăt și verde pe lângă fotbalul expirat, marca Olăroiu.