Neurologii greșesc amarnic nestudiind sistemul nervos central al ziaristului sportiv român, care e o formă de viață demnă de interesul științific. Adeseori, urmărindu-l îndeaproape, ajung la concluzia că evoluția ziaristului sportiv e mult mai interesantă și imprevizibilă decât cea a meciurilor pe care el le disecă.
Bunăoară, după ce a răposat săracul Dobrin, câteva exemplare ale acestei specii au pus titlul, în gazetele unde se manifestă: „Dobrin a plecat să joace fotbal cu îngerii.” Da, frumos și emoționant! Dar precedentul fusese făcut în vara trecută, când, după decesul pugilistului Marcel Bereșoaie, „ProSport” se înduioșa: „Box printre îngeri”. Ulterior, fostul campion mondial Bobby Fischer a fost făcut și el mat de viața pământească, prilej să aflăm că s-a cărăbănit să-i ajute pe îngeri să dezlege tainele șahului; bineînțeles, în cadrul unor lecții plătite regește, pentru că răposatul aprecia în mod deosebit banul, despre care unele teorii susțin că ar fi „ochiul dracului”.
Deci pentru asta mor oamenii: ca să-i poată școlariza pe îngeri în cele lumești. În ziua când Maradona va da de lucru la ciocli, vom afla că a zbughit-o la cele veșnice, pentru a-i învăța pe îngeri să dea goluri cu aripa și să fumeze marijuana. Când Gigi Becali își va da sufletul său complex, vom fi siguri că a plecat să joace poker cu îngerii; la fel cum ne este clar că știutele gimnaste românce, specialiste în despuiere, îi vor școlariza pe îngeri să pozeze goi, prin pictoriale. Tre’ să fie interesant în Rai, adică trai, nineacă, nu glumă: cu băutură, fotbal, box, tabacioc și muieret cât vezi cu ochii.
Cred că dacă vreun trib de canibali ar pune mâna pe-un lot de ziariști sportivi români și le-ar prepara creierul în tigaie, bieții africani s-ar alege cu o indigestie intelectuală cumplită.
