Mecanismul genetic de declanșare al cancerului de prostată a fost identificat



O variație genetică curentă se află la originea dezvoltării cancerului de prostată, iar gena incriminată este deja cunoscută pentru rolul pe care îl are în funcționarea acestei glande, potrivit unui studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), relatează AFP. Studiile precedente au identificat deja anumite zone din genomul uman asociate cu un risc sporit de cancer de prostată, dar noul studiu a mers și mai departe, explicând mecanismul biologic care face ca riscul să fie mai mare la anumiți indivizi, au declarat cercetătorii americani.
Diferențele înregistrate în secvența ADN-ului anumitor persoane reprezintă variațiile genetice despre care oamenii de știință știu deja că sunt asociate cu un risc crescut de declanșare a unor maladii, printre care se numără și cancerul de prostată.
Cel mai frecvent tip de variație este o modificare apărută într-o singură nucleotidă – unul din elementele de bază din structura ADN-ului.
Două studii recente, independente, efectuate asupra genomului uman, au identificat o variație genetică ce apare în regiunea celui de-al zecelea cromozom și care joacă un rol important în activarea genei MSMB. Această genă produce o proteină care reprezintă un marcator potențial pentru cancerul de prostată. Această proteină are și un efect puternic împotriva tumorilor.
Aceste studii precedente au arătat că proteina în cauză scade progresiv în organism, atunci când celule canceroase din zona prostatei încep să se dezvolte.
Pentru acest studiu, o echipă de cercetători de la National Institutes of Health (NIH) a examinat modul în care această variație genetică simplă este asociată cu funcționarea genei MSMB și cu dezvoltarea cancerului.
Pentru aceasta, oamenii de știință au comparat zona din al zecelea cromozom, unde se află, la anumiți bărbați, această variație genetică și gena MSMB, analizând eșantioanele de sânge recoltate de la 6.118 pacienți suferind de cancer de prostată și de la 6.105 pacienți care nu sufereau de această maladie.
Analiza lor comparativă a confirmat o asociere foarte puternică între variația genei MSMB și dezvoltarea cancerului de prostată.
Cercetătorii au analizat, ulterior, modul în care cele mai frecvente variații genetice, denumite T și C, afectează funcționarea genei MSMB.
Ei au descoperit că variația T, cea mai frecventă la bărbații suferind de cancer la prostată, era și ea asociată cu o activitate mai redusă a genei MSMB.
Analizele au relevat faptul că proteina CREB, care joacă un rol important în funcționarea genelor, este strâns legată de variația genetică C, dar nu și de variația T.
Autorii studiului au descoperit cu această ocazie că nici o altă variație genetică, din regiunea zonei coordonată de gena MSMB, de pe al zecelea cromozom din genom, nu influențează funcționarea acestei gene.
Cancerul de prostată reprezintă cel mai frecvent tip de cancer la bărbați, după cancerul de piele, constituind, totodată, a doua cauză de mortalitate a bărbaților bolnavi de cancer din Statele Unite.