Mecanismul „Alertă răpire copil!”, prin care răpirea sau dispariția unui copil în circumstanțe care îi pun în pericol viața va fi mediatizată, a fost lansat, vineri, în România, în cadrul unui eveniment la care a avut loc și o simulare de caz prin videoconferință.
Adjunctul șefului Poliției Române, Florentin Robescu, a spus, vineri, la conferința de lansare a mecanismului, că acesta se va declanșa numai în cazurile de răpiri de copii sau dispariții în circumstanțe în care viața sau sănătatea victimelor sunt puse în pericol.
„Este un mecanism care mobilizează mijloace excepționale pentru situații excepționale”, a spus Robescu, precizând că mecanismul oferă posibilitatea oricărei persoane care are o informație despre un copil răpit sau dispărut să anunțe imediat autoritățile.
De asemenea, procurorul general adjunct al României, Gabriela Scutea, a anunțat, în cadrul evenimentului, că s-au luat măsuri speciale pentru ca procurorii parchetelor de pe lângă tribunale să reprezinte punctele de contact și de avizare pentru declanșarea mecanismului.
Reprezentantul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), Narcisa Iorga, a amintit, totodată, de cazul lui Vlăduț Tudor, care în 2004, la vârsta de cinci ani, a dispărut de lângă mama sa în județul Tulcea. Ea a precizat că acesta a fost primul caz mediatizat de dispariții de copii, care a implicat societatea și care a rămas în conștiința tuturor. Astfel, secretarul de stat a subliniat că este nevoie de acest mecanism de informare și conștientizare care să înceapă de la mass-media.
Adjunctul șefului Departamentului Ordine și Siguranță Publică din Ministerul Administrației și Internelor (MAI), Lucian Guran, a evidențiat, de asemenea, că ceea ce se întâmplă prin acest mecanism reprezintă „reglementarea, legalizarea” sprijinului acordat deja de mass-media în cazul disparițiilor suspecte sau răpirilor de copii.
Guran a spus că, în 25 de ani de activitate în Poliția Capitalei, nu a întâlnit niciun caz de răpire de copil, însă s-a confruntat cu numeroase dispariții în care principalul obstacol a fost că autoritățile nu au reușit să adune cât mai multe forțe și să obțină cât mai multe informații într-un timp cât mai scurt. El a amintit că mai ales înainte de 1989 soluționarea unui caz de dispariție era foarte grea, pentru că fotografiile copiilor nu puteau fi publicate în presă.
Actualul șef al Poliției Capitalei, manager de proiect pentru noul mecanism, Viorel Vasile, a prezentat modul în care funcționează instrumentul, al cărui scop este obținerea informațiilor cruciale imediat după producerea evenimentului.
Astfel, după sesizarea autorităților, dispecerul informează comanda unității de poliție competente, care, la rândul său, informează Centrul FOCUS pentru Copii Dispăruți și Exploatați Sexual.
Totodată, un echipaj de intervenție se deplasează la locul de unde copilul a fost răpit sau unde a fost văzut ultima oară și face o cercetare preliminară, după care, în baza informațiilor obținute, se demarează cercetarea la fața locului.
Ulterior, șeful unității de poliție compentente și procurorul de caz analizează dacă sunt îndeplinite criteriile pentru declanșarea mecanismului și aprobă sau nu această măsură. Astfel, se va verifica dacă este vorba de un minor (până la 18 ani), dacă a fost răpit în prezența unor martori sau a dispărut, dacă din datele de anchetă rezultă că acesta ar fi fost răpit sau dacă din circumstanțele în care a dispărut rezultă că viața sau sănătatea îi sunt puse în pericol, iar informațiile deținute de organele de anchetă, odată diseminate, pot conduce la identificarea victimei sau a suspectului.
Pe de altă parte, Viorel Vasile a arătat că întrunirea criteriilor nu implică în mod obligatoriu declanșarea mecanismului de alertă dacă difuzarea informațiilor obținute poate conduce la crearea unui pericol suplimentar pentru victimă sau compromite cercetările aflate în curs de desfășurare.
Înainte de declanșarea alertei, organele de anchetă vor solicita acordul părinților sau reprezentanților legali ai copilului pentru mediatizarea cazului, iar procurorul poate decide declanșarea alertei și fără obținerea acestui acord, dacă este în interesul copilului și a desfășurării anchetei.
Ulterior, informațiile despre copil și, eventual, despre răpitor sunt introduse în baza de date a mecanismului și diseminate la autoritățile competente. De asemenea, se reunește o celulă de criză la nivelul Poliției Române.
Următorul pas este difuzarea mesajului de alertă la partenerii proiectului și transmiterea alertei la un interval de 15-30 de minute, în decurs de trei-opt ore, pentru ca publicul să ajungă să cunoască cazul. Alerta va înceta la soluționarea cazului, acest lucru fiind, de asemenea, mediatizat.
În cadrul evenimentului de vineri a avut loc și o simulare prin videoconferință, în cadrul căreia șeful IPJ Prahova a sesizat și declanșat alerta pentru un copil de 12 ani răpit din fața unei școli. Ulterior, alerta a fost trimisă la toate autoritățile competente, inclusiv prin Centrul Operațional al IGPR, precum și la partenerii proiectului.
În ceea ce privește statisticile existente, în ultimii cinci ani au fost semnalați aproape 14.000 de minori dispăruți, din care aproximativ 99 la sută au fost găsiți. Potrivit rezultatelor anchetelor, 96-97 la sută din aceștia au plecat voluntar de acasă sau de la centre de plasament.
La începutul acestui an erau 347 de minori dispăruți în țară, căutați de autorități din anii anteriori, 76 dintre ei având sub 10 ani. La sfârșitul lunii aprilie mai erau 310 copii dispăruți, 73 având sub 10 ani.
Proiectul CALLERT (Child Call Alert), este un proiect co-finanțat de Comisia Europeană în anul 2009, România alăturându-se altor state care au deja acest mecanism funcțional la nivel național, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Olanda, Franța, Grecia.
Valoarea totală a proiectului este de aproape 300.000 de euro, dintre care 236.000 de euro reprezintă finanțare de la Comisia Europeană.
