MĂZĂNĂIEȘTI. Menționat, în 1574, drept sat, „Mădzănăeștii la Suceavă” se pustiiseră, la 1742, ca proprietate a mănăstirii Slatina.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Măzănăeștii, în Ocolul Siretului de Sus, fără alte precizări, „21 – toată suma caselor”, însemnând 17 panțiri isprăvnicești, 1 popă și 3 femei sărace.
În 1774, satul Măzănăiești avea 17 familii, patru dintre acestea, cea a lui Tanasă Cojocariu, sosit în 1738 din Borșa, cea a lui Bucur Borșan (1762, Cernești), cea a lui Andrei Morariu (1769, Leșu Ilvei) și cea a lui Filip Nuțu (1774, Enciu), reprezentând primul val de migrațiune ardeleană, lor alăturându-li-se, în 1776, Iacob Hann (Horodnița) și Ion Bodnar (Slatina), iar în 1777, Chirilă Salvan (Bileag) și Anton Dască (Mintiu).
Între anii 1782-1787, se stabilesc și la Măzănăiești câteva familii de agricultori și meșteșugari germani, provenite din Franconia și din Bavaria.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Măzănăiești a fost construită în 1795, dotată cu un iconostas nou, în 1835, și renovată în 1870. În 1843, biserica avea 448 enoriași în Măzănăiești și în Lucăcești, dar postul de preot era vacant. În 1876, când din patronat, alături de Împărat și de mănăstirea Slatina, făcea parte și Gabriel de Prunkul, biserica avea 812 enoriași, preot cooperator fiind Vladimir Vasilovici. În 1907, preot era Dimitrie Teleagă, născut în 1864, preot din 1894, iar cantor, din 1906, Petru Bardaș, născut în 1882.
O școală cu 2 clase a fost deschisă, la Măzănăiești, în 1888[2].
În 1890, comuna Măzănăiești avea 687 locuitori, primar fiind Iosif Kristel. Folcloristul Alexandru Voevitca era preot, Leon Turturean era învățător, iar Gavriil Rotariu – cantor bisericesc.
În 30 decembrie 1895, „în Măzănăești a fost alegerea comitetului comunal… Aleși au fost, în Corpul I, Franz Krammer, Ioan Aldea, Dumitru Costinar și Ștefan Moldovan; în Corpul II, Ioan Crășmar, Nicolai Crășmar, Petru Filip și Constantin Rusu; în corpul III, părintele Alexandru Voevitca, Otto Chan, Nicolai Bărlean și Constantin Ungurean”[3].
[1]ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 346
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 51, 1876 p. 54, 1907 p. 99
[3]DEȘTEPTAREA, Nr. 2/1896, p. 14
