Artistul plastic humorean Radu Bercea, care, cu câteva zile în urmă, se afla încă în Tabăra Internațională de Pictură “Bucovina – trecut, prezent și viitor” de la Vama, a expus la galeria ieșeană “Pod Pogor – fiul” un număr de 62 de lucrări de artă decorativă.
“Abe ’65 – Pro amicitiae”
Răspunzând invitației jurnalistului și scriitorului Aurel Brumă, care în luna iulie a fost alături de el și a asigurat prezentarea expoziției “Matrice 2011” organizată la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, Radu Bercea, pentru care prietenia este una dintre cele mai prețioase valori ale existenței, a marcat cu blazonul său de artist plastic bucovinean dubla lansare de carte a prietenului său din orașul celor șapte coline.
Sub genericul “Abe ’65 – Pro amicitiae”, Galeria de Artă “Pod Pogor – fiul” a fost gazda unei manifestări în care Muzeul Literaturii Române Iași, Editura Performantica și Asociația Scutul Albastru au organizat un eveniment cultural care a circumscris lansarea volumelor “Doctor Manolo – Mirele luminii” și “Umbra păsării pe cer – Mărturisitorii”, de Aurel Brumă, expoziția de artă decorativă “Matrice 2011”, a lui Radu Bercea, și recitalul cantautorului folk Cristi Corcioveanu.
“Frumusețea și bogăția mesajului pro amicitia”
Dacă Aurel Brumă, așa cum a mărturisit, și-a aniversat prin lansarea celor două volume “un fel de 65 de ani” (scriitorul a trecut pragul acestei vârste în luna mai, dar ieșirea de sub tipar a cărților a subliniat această împlinire), Radu Bercea a anticipat cu câteva zile aniversarea celor 72 de ani care se înscriu pe răbojul vieții din data de 29 august.
A fost o seară a artelor (literatură, pictură și muzică) degustată de circa o sută de participanți la eveniment (între care mulți tecuceni), o seară în care s-a dat semnalul de începere cu celebra talagă junimistă și s-a stins lumina târziu, când nu s-a mai auzit clinchetul paharelor cu vin de Cotnari și afinată de Bucovina.
O seară în care s-a vorbit despre “frumusețea și bogăția mesajului pro amicitiae” și despre “rostul spiritualizat al întâlnirilor amicale” (Mircea Dascaliuc), despre cultura tehnică și despre inventatori (prof. dr. ing. Boris Plahteanu, directorul Institutului Național de Inventică, redactor-șef al Revistei „Inventica” și director al Editurii Performantica), despre cărțile lui Abe (“ipostaza ficționalizată a lui Aurel Brumă”, așa cum a subliniat prof. Nicolae Crețu) și despre “universul plin de simboluri” al lui Radu Bercea, “care a înnobilat galeria ieșeană” (Cotinel Munteanu).
“Ghepardul din Gura Humorului”
Dacă, așa cum a precizat Aurel Brumă, cărțile sale sunt “mărturisiri către oameni” (“autorul – a accentuat prof. Nicolae Crețu – iubește oamenii, dar nu pe toți, ci doar pe cei adevărați”), lucrările de artă decorativă expuse de artistul plastic bucovinean sunt (a spus-o Aurel Brumă la Gura Humorului) “psalmii lui Radu Bercea despre dorința de a fi fericit”.
Participanții au avut prilejul să vizioneze și filmul “Spovada”, realizat de Valentin Brumă, un dialog emoționant între jurnalistul Aurel Brumă și Traian Zapodeanu din Gherăiești – Neamț, omul care vorbește cu florile, “om bolnav de floare” și “bolnav de rugăciune pentru părinți”, cum îl prezintă autorul în volumul “Umbra păsării pe cer – Mărturisitorii”, carte în care Aurel Brumă (care, așa cum scrie Mircea Dascaliuc, “interpretează realitățile de care se apropie” și “le trece prin vămile de gând, de conștiință, de simțire”) creionează, sub titul “Ghepardul din Gura Humorului”, portretul lui Radu Bercea.
Despre Bucovina, despre Radu Bercea și despre prietenul său, pictorul Ioan Bodnar
Executate cu forme în relief și “luminate de duh” prin “picurarea unui strop de auriu sau albastru” (cum spunea Abe la Gura Humorului), lucrările lui Radu Bercea, care se remarcă prin maniera originală care l-a impus ca un inovator în domeniul decorativului (forme configurate uneori după ecuațiile imprevizibilului, care l-au determinat cu câțiva ani în urmă pe sculptorul Ion Maftei să le definească prin sintagma “hazardul bine temperat”), au fost unanim apreciate de publicul prezent la manifestare.
În galeria de artă străjuită la intrare de șevaletul lui Sabin Bălașa pe care se află ultima sa lucrare (“Arcul de triumf” – 2008, acrylic pe pânză, donație făcută după moartea artistului de fiul său, Tudor Bălașa), galerie în care Cristi Corcioveanu a cântat acompaniindu-se la chitară câteva piese pe versurile lui Aurel Brumă, s-a vorbit așadar despre Bucovina, despre Radu Bercea, dar și despre prietenul său, pictorul Ioan Bodnar, inițiatorul și organizatorul Taberei Internaționale de Pictură “Bucovina – trecut, prezent și viitor”, a cărui prezență a fost salutată de public. O manifestare în spiritul pro amicitiae.
