Măsuri urgente pentru stoparea invaziei gândacilor de scoarță în pădurile Sucevei

Pagubele produse anul trecut de gândacii de scoarță, în special Ips duplicatus, în pădurile Sucevei necesită măsuri speciale, pentru limitarea invaziei acestor dăunători care se înmulțesc extrem de rapid.
Tocmai de aceea, șeful Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a cerut mobilizarea generală la nivelul întregului județ, apelând și la sprijinul specialiștilor de la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS).
Într-o ședință la care au fost prezenți toți șefii ocoalelor silvice de stat din Suceava, cercetătorul Nicolae Olenici a tras un semnal de alarmă asupra gradului ridicat de dezvoltare a unei noi generații de gândaci de scoarță, care, odată dezvoltați, vor ataca noi arbori, dezvoltând generații noi de dăunători.
„Condițiile de dezvoltare a gândacilor au fost mai favorabile anul acesta decât anul trecut, din cauza căldurii din prima parte a primăverii. Anul acesta, de la jumătatea lui aprilie, a fost o vreme ideală pentru înmulțirea gândacilor”, a spus Nicolae Olenici, care a precizat că în capcanele feromonale puse în timpul primei roiri au fost prinse chiar și câte 1.300 de exemplare/capcană, ceea ce denotă o populație foarte mare de gândaci de scoarță.
„Suntem într-o fază mai avansată de infestare decât anul trecut pe vremea aceasta, ceea ce trebuie să ne mobilizeze, pentru că ne așteptăm ca anul acesta să se multiplice la cel puțin trei generații. Dacă nu reușim să-i oprim acum, la prima generație, va fi din ce în ce mai greu, pentru că se va produce o creștere exponențială”, a avertizat specialistul ICAS.
Tocmai de aceea, șeful Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, le-a cerut șefilor de ocoale operativitate maximă în aplicarea măsurilor de protejare a pădurilor, stabilite împreună cu specialiștii ICAS.
„Rapiditatea de reacție este esențială în aceste condiții. Planul pe care l-am transmis în teren, fiecărui ocol, trebuie aplicat de urgență, în principal depistarea și marcarea arborilor infestați, doborârea și cojirea lor, pentru că doar așa avem șansa să ținem lucrurile în frâu”, a spus Ciobanu.
De altfel, la nivelul Direcției Silvice s-a întocmit un plan de măsuri, care trebuie aplicat cu operativitate maximă. Mai mult, la nivelul fiecărui ocol s-a luat măsura deschiderii unor registre din care să rezulte foarte clar activitățile depuse pentru combaterea dăunătorilor pădurii.
„Registrele trebuie completate mereu, astfel încât să avem o oglindă perfectă a măsurilor luate. Cei de la Pază vor face o analiză săptămânală pe anumite ocoale, pentru a vedea rapiditatea cu care vă mișcați”, le-a spus Sorin Ciobanu șefilor de ocoale.
Invazia gândacilor de scoarță, favorizată de secetă
Un alt aspect al discuțiilor pe tema măsurilor necesare stopării invaziei lui Ips duplicatus a vizat zonele vulnerabile infestării cu acest dăunător al pădurii. Mai exact, este vorba de pădurile de brad și molid aflate în afara arealului lor natural.
„Toate ocoalele care în anii ’80 au avut probleme cu uscarea la brad sunt acum expuse, contextul fiind favorabil înmulțirii gândacului de scoarță. Gândacii nu fac decât să dea lovitura finală pădurilor de brad. Ei nu sunt factorii principali ai uscării pădurilor de brad, ei nu fac decât să-i împingă de pe muchia prăpastiei în prăpastie”, a declarat reprezentantul ICAS Nicolae Olenici.
Acesta a subliniat importanța exploatării rapide a arborilor infestați, pentru a fi evitată degradarea lor, pentru că, odată cu atacul gândacilor de scoarță, este deschisă calea altor insecte, xilofage, care atacă lemnul, făcându-l inutilizabil.
Gândacul ignorat până acum
Cercetătorul ICAS a precizat că gândacul de scoarță Ips duplicatus există pe teritoriul României de peste 60 de ani, primele exemplare capturate în păduri fiind menționate în 1948, dar că „de atunci și până în anii 2000 a fost un simplu element faunistic, ca atâtea sute și sute de specii de care habar n-avem. Aceste insecte s-au înmulțit acum, găsind condiții favorabile din cauza arboretului afectat de secetă, devenind dintr-un element faunistic un dăunător”.
El a dat exemplul altor țări europene care se confruntă cu probleme din cauza gândacului Ips duplicatus – Cehia, Slovacia și Polonia, deși acesta nu era caracteristic zonei, ci a emigrat tocmai din taigaua siberiană.
“Singurul loc din România unde nu a fost găsit încă Ips duplicatus este Banatul. În rest se găsește peste tot, dar în populații mai mici sau mai mari, în funcție de condițiile zonale. Este exclus ca cineva să-l fi adus și să-l fi semănat în toată țara”, a precizat Nicolae Olenici, care consideră simple aberații teoriile privind „plasarea” intenționată a acestui gândac în pădurile noastre.