Masculinizarea și înjosirea femeii rrome – Partea I

Există o paradigmă psihologică a haosului care explică de ce e plină arta europeană de femei rrome „bărbătoase”, care refuză să fie femei sau sunt foarte dezinhibate și cu o sexualitate instinctivă debordantă (dragostea țigănească), de la Zingarelele (Gypsy girl) adolescente goale pușcă din pictura clasică, la focoasele țigănci din literatură: Mignon (Goethe), puștoaica trăind doar prin instincte, Zefira (Pușkin), pentru care libertate înseamnă sexualitate libertină, Esmeralda (Hugo), o frumusețe eronată, pe care o ucide însăși natura ei acefal-primitivă, Carmen (Merimee/Bizet), ușuratica fără conștiință, până la sexualitatea onirică din „La țigănci” (Eliade) și, de ce nu?, până la exhibiționismul revoluției orgasmului pierdut din „Romano Dildo” sau „Cine a ucis-o pe Somna Grancea”. În fine, chiar și „Un țigan avea o casă” sau „Moșule, te-aș întreba” (Dona Siminică), balade epopeice rrome, nu sancționează libertatea sexuală a femeii rrome (ba chiar se împacă, pentru copii, sau nu contează). E probabil ca scoaterea de sub rigoarea morală a sexualității să fie o reminiscență a statutului din sclavie (când rromii erau sclavi, sub decizia și proprietatea stăpânilor). Or, dacă iubirea este fundamentul fericirii omenești și mântuirii cerești, suntem ce și cum iubim. Cum iubesc cei neiubiți?
Cine este rrom/rromnie și trece dincolo de modul magistral în care Ștefan Mako își repovestește eroina (personaj real), vede că sub exotism este o poveste cruntă, despre o fată care este privată de afecțiunea părinților. Un tată absent, dar muncitor, și o mamă alcoolică, prostituată nevrotică. Părinții se separă și Stela trebuie să învețe să se apere în jungla ghetoului. Devine băiețoasă, se masculinizează, pentru că, la fel ca în toate culturile primitive-primare, trebuie să ai potență/putere activă (bărbat), nu pasivă (femeie). Cu timpul devine conștientă de haosul vieții ei, dar e prea târziu să repare ceea ce e distrus iremediabil. Cât e vina ei, cât a părinților, cât a societății opresoare și rasiste care a exclus-o? Oricât de fantezist-romantică ar fi fervoarea cu care adolescentele rrome, travestite uneori în vrăjitoare sau dansatoare, trăiesc magia primei iubiri dăruindu-se domnilor sau cavalerilor-soldați, ea a devenit un mit erotic european al exotismului ca diferență, în zeci de mii de picturi cu țigăncușe Mignon (micuțe, puștoaice) și mii de personaje de roman, teatru, operă. Orice antropologie rromă constată că în toată istoria europeană țiganul, ca bărbat, este un (rr)“om invizibil“, chiar și ca tată sau soț, fiind cel mult o “umbră“ inutilă a femeilor rrome oferindu-se sau fiind silite să ofere doritorilor “dragostea țigănească”, ca exacerbare a simțurilor bestiale. Gagicăreala (a fi „macho”), ca gagicanizare, este o tehnică resentimentară a înjosirii/umilirii, utilizată de ambele părți, cum vom vedea mai jos. Paradoxal, însă, “macho” (bărbat metrosexual) este considerat termen cu origine rromă în accepția internațională curentă, introdus prin filiera spaniolă sud-americană de conquistadori, între care și mulți gitani deportați din Spania în colonii, după descoperirea Americii. La rromi “macho” înseamnă „pește”, dar în argou „pește” înseamnă un bărbat care trăiește din coordonarea activității prostituatelor (proxenet). Cum cuvintele își au destinul lor, sensul originar al cuvântului “macho“ pare să vină din persană, Masho și Mashia fiind Adam și Eva în magismul/zoroastrismul religios persan, pe care unele subgrupuri rrome îl mai păstrează cu sensul originar de „primul om/bărbat”, în numele Mașio, ajuns, prin corupție, Manșon, Manșonică (!). Deci, “macho“, pentru gagii, n-ar fi decât “bărbatul originar/legitim“ al femeii rrome, fără, însă, ca această legitimitate să-i confere alt drept decât cel de “pește”, codoș, proxenet. În același sens, pare-se că termenul „gadjo”, la origine cu sensul de „străin”, „țăran”, nerrom, (universalizat ca “gringo” sau “payo“) a fost deturnat în sensul sexual de gagic/gagică (relație neoficială amoroasă).
Prof. Dimitriu Lucian, inspector pentru problemele educaționale ale rromilor, IȘJ Suceava.