Masculinizarea și înjosirea femeii rrome – Partea a II-a

Materialul de față face parte dintr-o serie de două articole semnate de prof. Lucian Dimitriu, inspector școlar pentru problemele educaționale ale rromilor, IȘJ Suceava, publicate în zilele de 6 și 7 martie
Ca ultim paradox, nu bărbații rromi, ci femeile rrome (Zefira, Esmeralda, Carmen etc.) se revoltă, înjosindu-i pe gagii, cu prețul vieții, ceea ce ar presupune o analiză a resentimentului, ca sentiment frustrat. În ce măsură el înseamnă și dezamăgirea față de bărbații rromi și dacă nu cumva e vorba de o dezamăgire istorică față de incapacitatea bărbatului rrom de a-și apăra familia?
Dacă dragostea nu este fundamentată pe afecțiune și cooperare (cum spune Iisus), atunci „dragostea țigănească” este doar o sexualizare a frustrării, care face din cultura rromă o cultură servantă, a plăcerii, dar care ascunde drama celui învins, privat de demnitate. Țiganca florăreasă, studenta la limba romani, ONG-ista rromă. Sunt trei exemple de femei care au aproape un singur lucru în comun: etnia. E tot așa de greu să scrii despre femeile rrome cum ar fi să te referi la românce: baba de la țară, solista pop, lucrătoarea de la Rosal, secretara, șefa, feminista și casnica. Căutând exemple, ajungi până la urmă la stereotipuri pe care le prezinți sub un titlu generic: femeia din România. Nu poți să vorbești despre un grup fără să simplifici, să generalizezi și, până la urmă, să deformezi.
Dacă deschidem bine ochii ne dăm seama că nu e nici o afacere să fii femeie rromă. Daca rromii o duc prost și femeile sunt în general marginalizate, înseamnă că femeile rome au o situație și mai rea. În principiu, ele n-au nevoie de prea multă carte, trebuie să se mărite virgine și să facă 4-5 copii. Si le-am privit cu compasiune și cu puțină superioritate, uitând că nici bunicile noastre n-aveau mai mult de 4 clase, că nu prea puteau să se mărite fără zestre și nu foloseau metode contraceptive. E ușor să nu te mai gândești la unele lucruri, să consideri că avantajele de acum au fost acolo dintotdeauna și să-i consideri pe rromi înapoiați pentru că-și mărită fetele la 12 ani și iau bani pe ele. Dar adevărul e că – rromi și majoritari – nu suntem chiar atât de diferiți.
Deși feminismul femeilor rrome (cvasitotalitatea kaștalii) este blocat în sexism și nu există o teorie/ideologie specifică realității rrome (există exemple apropiate, femeile evreice și afroamericane), e de constatat că emanciparea femeii, în cei mai bine de 100 de ani de militantism, a avut efecte extrem de benefice în dezvoltarea societăților avansate. La rromi, este urgentă o contrareacție a femeilor rrome, pentru a trezi din hedonism bărbatul rrom, blocat în orientalism și sexualizarea frustrării (confuziei dintre Putere și Potență, ca “libertate privată”, egocentrism). Spune-mi cum îți tratezi nevasta și copiii, ca să-ți spun ce viitor ai tu și familia ta! Oricât de paradoxal ar părea, modelul pozitiv de conviețuire este în comunitățile tradiționale rrome (alea cu mariaje timpurii, da!), în care rolurile sunt prestabilite, mai trebuiesc doar sprijinite în adaptarea la noile realități. Invers, la kaștalii, dincolo de obsesia căsătoriilor exogame, filozofiei de budoar și mixării/creolizării, nu e clar dacă femeile se masculinizează sau bărbații se efeminează.
Prof. Dimitriu Lucian, inspector pentru problemele educaționale ale rromilor, IȘJ Suceava