– Alaiul mascaților a fost deschis de comuna Moara, cu vechiul obicei – „Turca”
– Toate formațiile au prezentat în fața oficialităților un scurt program de datini și obiceiuri, după care și-au continuat evoluția pe scena din fața Casei de Cultură
După datina străbună, grupuri de mascați, colindători, urători din 20 de localități sucevene s-au adunat ieri în centrul Sucevei, pentru a participa la Festivalul de datini și obiceiuri populare de Anul Nou – „Plugul datinii străbune”. Începând cu ora 10:00, ansamblurile artistice, „partiile”, fanfarele, „malăncile”, grupurile de căiuți, capre, urși, cu toții s-au aliniat pe traseul dintre Biblioteca I. G. Sbiera și Prefectura Suceava, locul în care s-au oprit, în jurul orei 11:00, pentru a saluta oficialitățile locale, după care și-au continuat drumul până în fața Casei de Cultură. Pe o scenă special amenajată, fiecare formație a susținut un program de colinde, urături, dansul mascaților, specific localității pe care au reprezentat-o.
Alaiul măștilor și parada portului popular a fost deschis în acest an de comuna Moara, care a prezentat cea mai veche formație de pe meleagurile Bucovinei – „Turca” – după cum ne-a spus instructorului Ion Miron, formație din care fac parte împăratul, bungherii, căpitanii. Hainele acestor personaje sunt confecționate de Ion Miron. De-a lungul anilor, el a adunat sute de decorații pe care apoi le-a aplicat pe cămășile cusute cu mărgele colorate, pe care le poartă acum cei care fac parte din „Turca”. „Câte o sută de insigne și decorații, de la cele care-l reprezintă pe rege, pe Ștefan cel Mare, sau altele mai recente se regăsesc pe fiecare costum. Cămășile sunt toate cusute cu mărgele, iar, mai nou, am adus din Germania niște pieptare cusute cu mărgele. Pe cap, fiecare personaj poartă niște peruci din pene de gâscă vopsite în diferite culori. Împăratul poartă pene verzi, căpitanul portocali”, ne-a povestit Ion Miron.
– „Malancă”, „partii”, irozi
În fața Prefecturii Suceava, alaiul de mascați a fost întâmpinat de subprefectul Alexandru Băișanu, vicepreședintele Consiliului județean Suceava, Stela Acatrinei, primarul Sucevei, Ion Lungu, și alte oficialități județene, care, după fiecare evoluție a formațiilor prezente la paradă, au aplaudat și felicitat „artiștii” populari.
O formație care a încântat sutele de suceveni adunați în centrul municipiului, oameni care au înfruntat frigul pătrunzător și au venit, cu mic cu mare, să participe la acest obicei străbun, a fost „malanca” din Șcheia și Mihoveni. Însoțiți și de „partii”, grup de 8 -10 colindători format doar din bărbați, îmbrăcați în mantale, căciuli de miel, cămăși cusute cu pui negri, bârnețe și cizme de piele, malăncile și-au prezentat jocul urșilor condus de țigan, dar însoțit de moșneag și babă. Urșii purtau blăni de oaie albă, cu tălăngi din metal, zurgălăi, pentru a face cât mai multă zarvă în timpul jocului, și pentru a atrage atenția. De blana de oaie erau prinși canafii roșii, iar capul era chiar de urs adevărat.
Formația din Calafindești a prezentat dansul căiuților, colinde, acompaniați de fanfara din comună, în care toboșarul, Cosmin Diaconescu, este cel mai tânăr instrumentist din județ, având doar patru ani.
Ansamblul artistic „Flori de Sânziene” a reprezentat zona Stroiești – Zaharești. În frunte cu primarul comunei, Ștefan Crainiciuc, viceprimarul Ioan Băițan, care este și instructorul formației, au prezentat colinde, dansul irozilor (împodobiți cu coifuri colorate), cei care vestesc nașterea lui Iisus Hristos. Multe dintre formațiile prezente ieri în festival au venit însoțite de edilii comunelor respective, primari, viceprimari, directori de cămine culturale, tocmai pentru a da „greutate” grupului, pentru a oferi un tablou complet al locului pe care îl reprezintă.
În aplauzele sucevenilor, comuna Iaslovăț a prezentat un grup de colindători, o urătură, dar și grupul de mascați îmbrăcați în costume populare de care aveau legate cordele colorate, mărgele, clopote prinse de cizme, cârje și săbii pentru căpeteniile grupului.
– Bunghieri, harapi negri, căiuți
Bunghierii din Bosanci sunt binecunoscuți sucevenilor. Ei poartă costume foarte colorate și săbii, pe care le folosesc în „dansul săbiilor”.
Ansamblul „Bogdana” a reprezentat comuna Bogdănești, care a venit cu un alai numeros din care nu lipseau urătorii, fanfara, buhaiul, biciul, talanga, dansul urșilor.
Bădița Vasile Ilie din Boroaia i-a urat pe suceveni cu un plugușor vechi, din străbuni, după care a fost prezentată o „malancă haiducească”, iar, la final, sorcova.
Din Zvoriștea au venit la Suceava 20 de elevi care au prezentat dansul de căiuților – , purtând opinci, bundițe cu prim și codițe din păr de cal.
Tot căiuți au venit și din Hânțești – Grupul de căiuți și harapi negri – condus de Costică Cădău, care pe acorduri de acordeon, au prezentat un dans tradițional, vechi de peste o sută de ani. Costumele căiuților sunt alb – roșu, cu cruce pe spate cusută din mărgele, crucea simbolizând semnul creștinătății. Pe costume erau cusuți și canafi galbeni, albaștri, dar și panglici de toate culorile. Toate aceste elemente, cuprinzând o paletă de culori foarte variată, nu fac altceva decât să exprime buna dispoziție, umorul și să vestească un an mai bun, mai roditor. Colindători, mascați, capre, urși, cerbi au venit și din Drăgușeni (formația Căminului Cultural), Horodniceni, Bilca, Mălini, Frumosu, Berchișești, Cacica (colinde, urături), Frumosu (căiuți, colinde), Fântânele, Corlata, Vama, Avrămeni (cai, urși din Botoșani), majoritatea formațiilor fiind însoțite de instrumentiști (trompetă, acordeon, tobă, corn, bucium). Organizatorii acestui festival sunt Consiliul Județean Suceava, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Casa de Cultură Suceava. Directorul Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Pavel Blaj, ne-a spus că acest festival adună în fiecare an sute, mii de suceveni în centrul municipiului pentru că „majoritatea orășenilor se trag tot de la țară, și le este drag să revadă datinile și obiceiurile din satul din care au plecat. Această manifestare s-a desfășurat și înainte de 1989, doar că sub altă formă, de aceea putem spune că există o tradiție de zeci de ani, iar lumea s-a obișnuit cu astfel de parade a portului popular, acest alai al mascaților. Astfel de festivaluri au loc în mai multe localități din județ: Vatra Dornei, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, tocmai pentru a putea fi puse în lumină obiceiurile din toate zonele județului”.
„Porniți plugul, feți frumoși”, astăzi la Vatra Dornei
La Vatra Dornei va avea loc astăzi, 28 decembrie, a IX –a ediție a Festivalului Național de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Porniți plugul, feți frumoși”. La festival vor participa peste 40 de ansambluri artistice reprezentative de datini și obiceiuri populare de iarnă, grupuri de colindători, urători, formații de căiuți, formații care să reprezinte jocul caprei, jocul cerbului, dansul măștilor, jocul ursului, steaua, sorcova și alte obiceiuri tradiționale de iarnă.
Programul va debuta cu parada portului popular prezentată de formațiile artistice invitate, pe traseul Biblioteca Municipală „G. T. Kirileanu” – Primăria Vatra Dornei, după care colindătorii vor susține spectacole la Foișorul din Parcul Municipal.
Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Vatra Dornei, împreună cu Fundația Culturală „Dorna Dorului” și Casa de Cultură „Platon Pardău”.
