În timpul producerii unei crize cardiace în afara unei structuri medicale, masajul cardiac realizat la locul accidentului este mai eficient dacă nu este însoțit de respirația „gură la gură”, se afirmă într-un studiu publicat, marți, în Journal of the American Medical Association (JAMA).
Aproximativ 300.000 de persoane suferă în fiecare an în Statele Unite ale Americii stopuri cardiace produse când victimele se află în afara unităților medicale.
Șansele de supraviețuire pot fi considerabil crescute cu ajutorul tehnicilor de reanimare cardiopulmonară (RCP), au declarat autorii acestui studiu.
În opinia lor, masajele cardiace realizate fără respirația „gură la gură” cresc șansele victimei de a supraviețui.
Studiul a fost realizat în cadrul unui program lansat în statul american Arizona, în 2005, care viza ameliorarea șanselor de supraviețuire ale persoanelor care suferă o criză cardiacă.
„Acest program a relevat nevoia unor schimbări în modul de a efectua operațiunile de resuscitare, efectuate de trecători și de personalul din centrele de urgențe medicale, pe baza unor date care demonstrează că este de preferat să se limiteze întreruperile (necesare pentru a practica respirația «gură la gură», n.r.) în timpul compresiilor toracice”, au declarat autorii studiului.
Astfel, a fost lansată o campanie de informare menită să încurajeze practicarea masajelor cardiace fără respirația de tipul „gură la gură” sau de tipul „gură la nas”, fiind o metodă mai ușor de predat, de învățat și de memorat.
Studiul a fost realizat în perioada ianuarie 2005 – decembrie 2009 pe un eșantion de 4.415 persoane în vârstă de cel puțin 18 ani, care au fost victime ale unor crize cardiace ce au avut loc în afara spitalelor.
Dintre aceste persoane, 2.900 (65,6%) nu au beneficiat de nicio intervenție în timpul producerii stopului cardiac, 666 (15,1%) au beneficiat de o RCP convențională – cu ventilație artificială – și 849 (19,2%) au beneficiat doar de un masaj cardiac.
Rata de supraviețuire la externarea din spital a fost de 5,2% pentru pacienții care nu au beneficiat de RCP, de 7,8% pentru cei cu RCP convențională și de 13,3% pentru pacienții care au avut parte doar de un masaj cardiac extern.
Rata anuală a intervențiilor de salvare profane, conținând una din cele două tehnici RCP (cu sau fără ventilația „gură la gură”) a crescut considerabil în statul Arizona, de la 28,2% în 2005, la 39,9% în anul 2009.
În rândul pacienților care au beneficiat de o RCP, procentul acelora care au primit doar masaje cardiace a crescut de la 19,6% în 2005 la 75,9% în 2009.
În total, potrivit aceluiași studiu, rata de supraviețuire a victimelor unor crize cardiace a crescut considerabil în aceeași perioadă, de la 3,7% în 2005 la 9,8% în 2009.
