Mărțișorul, înscris pe lista UNESCO prin eforturile deputatului sucevean Alexandru Băișanu

Începând cu anul în curs sărbătoarea Mărțișorului este un element de Patrimoniu Mondial, după ce a fost înscris pe lista UNESCO. Meritul pentru acest lucru îi revine deputatului ALDE de Suceava Alexandru Băișanu, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
„Îmi doresc ca tradițiile noastre să fie cunoscute în întreaga lume și consider că a arăta respect pentru datinile românilor este pentru noi, parlamentarii, o datorie morală. În decembrie 2017, am participat la cea de-a 12-a sesiune a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în Republica Coreea, unde am reușit introducerea în selecta listă a Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului multinațional România, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Republica Moldova, privind practicile culturale asociate zilei de 1 Martie. Dosarul avea recomandare de amânare pentru sesiunea următoare a Comitetului, pentru că Republica Moldova și Macedonia trebuiau să mai aducă unele completări. Ca urmare a acțiunilor de lobby ale delegației parlamentare a României în cadrul sesiunii, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și a Delegației permanente a României pe lângă UNESCO, dosarul «Practici culturale de 1 martie» a fost acceptat”, a arătat Alexandru Băișanu.
Și pentru că momentul trebuia marcat într-un cadru adecvat, pe 28 februarie, în spațiul din fața Sălii de Plen a Camerei Deputaților, a avut loc expoziția-eveniment „Mărțișorul, între vechi și nou”, realizată împreună cu reprezentanții Muzeului Satului și ai Academiei Române, instituții care sprijină demersul de promovare a valorilor culturale românești și bunurile înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
„România este printre țările care își respectă angajamentele luate la nivelul UNESCO și de aceea consider că ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile acestei organizații. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului și-a propus ca, prin acțiuni de diplomație parlamentară, să promoveze imaginea României pe plan internațional, iar pentru aceasta este nevoie de abordări interinstituționale unitare, care să crească șansele de înscriere a elementelor de patrimoniu național în lista UNESCO”, a mai completat deputatul ALDE de Suceava.
Alexandru Băișanu a făcut și o scurtă prezentare a mărțișorului. Astfel, tradiția de a confecționa și a purta un șnur împletit din două fire, unul alb și unul roșu, vine încă din Antichitate și este, în vremurile moderne, asociată zilei de 1 Martie.
Acest șnur, numit ”mărțișor”, era realizat și dăruit de femei membrilor comunității, care-l purtau la început de primăvară, la gât, la încheietura mâinii, iar mai târziu, prins în piept. Denumit și Marț, Mărțic sau Mărțug, era purtat de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de zonă. Potrivit datelor din Atlasul Etnografic al României, mărțișorul a fost răspândit pe tot teritoriul țării, fiind atestat documentar în peste 500 de localități.
Cercetătorii spun că mărțișorul, dincolo de rolul său de împărtășire a bucuriei începutului de primăvară și de dovadă a afecțiunii, era asimilat și cu o funcție protectoare, dar și cu una socială, de solidarizare a membrilor comunității și de recunoaștere a apartenenței la un grup. Astăzi, mărțișorul este oferit de bărbați doamnelor și domnișoarelor, ca semn al prețuirii, iar semnificațiile rămân de natură simbolică: albul continuă să reprezinte puritatea începutului, iar roșul va rămâne un atribut al vitalității, care înseamnă sănătate, frumusețe și iubire.