Mărțișorul. Baba Dochia

– Roșul și albul simbolizează lupta între bine și rău, între iarnă și primăvară
Mărțișorul este o sărbătoare specific românească care celebrează venirea primăverii. În aceasta zi se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărțișoare, ca mici semne de mulțumire. Se considera că mărțișoarele sunt aducătoare de fericire și noroc. Ele sunt formate în mod tradițional dintr-o fundiță roșu cu alb – roșu semnifică iarna și albul primăvara – la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar, inima. Acest simbol este purtat la vedere o săptămână sau două.
Cum a apărut acest obicei?
Descoperirile arheologice arată că se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani… Și pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau doar după 1 Martie. Mărțișoarele erau atunci pietricele albe și roșii înșirate pe o ață. Alte surse arătau că mărțișoarele constau în monede care erau atârnate de fire subțiri de lână, negru cu alb. Tipul de monedă: aur, argint sau bronz indică statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc și pentru a avea o vreme bună.
Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumusețe și previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească și apoi atârnate de crengile lor.
Legenda babei Dochia
Acum mai mulți ani o femeie bătrână care se numea Dochia avea o fiică vitregă pe care o ura. Într-o zi de iarnă cumplită Dochia i-a dat o haină foarte murdară cerându-i să o spele la râu până devine albă ca zăpada.
Tânăra fată a spălat-o mult timp, dar pe cât o spăla ea mai tare, pe atât devenea haina mai neagră! Atunci a apărut un bărbat care se numea Mărțișor și a întrebat-o de ce plânge. Ea i-a povestit ce i se întâmplat.
Atunci Mărțișor i-a spus că posedă o putere magică și i-a oferit o floare roșie și albă și a îndemnat-o să mai spele încă o dată veșmântul și apoi să se întoarcă acasă. Când a ajuns fata acasă pânza era albă ca și neaua. Bătrânei Dochia nu i-a venit să își creadă ochilor. Ea nu ar fi crezut că fiica sa vitrega va reuși să îndeplinească sarcina. Deodată a văzut floarea din părul fetei. „De unde o ai?”, o întrebă bătrâna, „este încă iarnă”.
Bătrâna crezu că primăvara a revenit și pleca cu turma pe munte. Pe drum vremea era frumoasă, așa că a renunțat la cojoacele pe care le purta. La sfârșit a fost însă prinsă de burniță. Când a ajuns în vârf i s-a arătat Mărțișor: „Vezi cât de rău este să stai în frig și umezeală” a grăit el, „tu, cea care ți-ai obligat fiica să spele iarna hainele la râu.” Apoi a dispărut. Bătrâna a rămas singură pe munte, a venit gerul și oile au fost transformate în pietre.
De atunci roșul și albul simbolizează lupta între bine și rău, între iarnă și primăvară. (www.ele.ro)