Martorul lui Hristos, Sfântul Ioan Botezătorul, a fost înaintea Domnului nu numai cu nașterea, ci și cu moartea sa.
Așa cum Domnul Hristos a pătimit pentru păcatele oamenilor, tot așa și Înaintemergătorul Său a îndurat moartea mucenicească, pentru fărădelegile lui Irod. Fiul lui Irod cel Mare, care a ucis pruncii cei din Betleem, a luat, mai întâi, de soție pe fiica lui Areta, împăratul Arabiei, și a petrecut cu ea multă vreme.
Dar, aprinzându-se de patimă pentru soția fratelui său Filip, a alungat-o pe soția lui legitimă și s-a căsătorit cu Irodiada, împotriva legii. Pentru această nelegiuire, Ioan Botezătorul, păzitorul Legii lui Dumnezeu și propovăduitorul pocăinței, îl mustra Irod înaintea tuturor.
Irod, nesuferind mustrările proorocului și îndemnat de Irodiada, care, plină de mânie, voia să-l ucida, dar nu putea, oprind-o chiar Irod însuși. Temându-se chiar că poporul îl va ucide pe Ioan, Irod a poruncit totuși să-l prindă și să-l închidă pe acesta în temniță.
Sosind ziua sa de naștere, Irod a poruncit să se facă ospăț mare. La acest ospăț, fiica Irodiadei, Salomeea, jucând și plăcând lui Irod și celor ce ședeau cu el, acesta i-a făgăduit, amețit de băutură, că-i va da orice îi va cere, până chiar la jumătate din împărăția sa. Irodiada și-a sfătuit fiica să ceară capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Irod s-a tulburat auzind aceasta, dar a dat totuși poruncă să fie tăiat capul lui Ioan și adus pe tipsie.
(Narcisa Elena BALABAN)