„Marșul Vieții”, inițiat de rabinul Josef Wasserman, ajunge astăzi la Suceava

„Marșul Vieții”, acțiune „de etică și educație, de prietenie și înțelegere”, inițiată în 2005 de rabinul Josef Wasserman din Israel, ajunge astăzi la Suceava. În cadrul acestui proiect, aproximativ 100 de israelieni vizitează localități în care comunitatea evreiască a avut de suferit de pe urma politicii antisemite din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe un traseu al memoriei, care cuprinde atât cimitire și sinagogi, cât și obiective turistice. În municipiul Suceava, grupul israelian va poposi la Muzeul de Istorie, la Sinagoga Gah, la Cetatea de Scaun și la Muzeul Satului Bucovinean. Cei care au rădăcini aici vor merge și la mormintele celor din familiile lor.
„Marșul Vieții” este pentru al doilea an în Suceava, oraș din care mii de bărbați, femei și copii evrei au fost deportați în Transnistria, în anul 1941.
Județul Suceava are însă și patru „Drepți ai Popoarelor”, ne-evrei care și-au riscat viața și familia pentru a ajuta evrei prigoniți. Ei sunt Traian Popovici, fost primar al orașului Cernăuți, născut la Udești și înmormântat în cimitirul din satul Colacu, Fundu Moldovei; Ioan D. Popescu, născut la Horodnicu de Sus, care odihnește în cimitirul din Rădăuți, la fel ca și Simion Hîj, trecut la cele veșnice în anul 1988. Titlul a fost acordat și familiei Valerian și Minodora Beleca, din Gura Humorului, ai căror urmași nu au fost identificați și ca atare medalia a fost transmisă de Ambasada Israelului orașului Gura Humorului, prin primarul Marius Ursaciuc.
„Drept între Popoare” (Hasid Umot HaOlam) este un titlu acordat în viață sau post mortem, de statul israelian prin intermediul institutului Yad Vashem, pe baza unei legi speciale a parlamentului israelian (Knesset), martirilor și eroilor ne-evrei (creștini, musulmani, agnostici, atei și de alte confesiuni, convingeri religioase sau apartenențe etnice) care în vremea Holocaustului și-au riscat viața, familia și averea ajutându-i și salvându-i pe evreii prigoniți. Propunerile pentru acordarea acestui omagiu sunt primite din toată lumea, analizate de o comisie condusă de un judecător de la Înalta Curte de Casație israeliană. Cei recunoscuți ca „Drepți între popoare” primesc, pe lângă titlu, o diplomă și o medalie pe care este inscripționat numele laureatului, care se mai înscrie și pe „Zidul de onoare” din „Grădina Drepților între popoare”, lângă muzeul Institutului Yad Vashem din Ierusalim. Acest titlu conferă cetățenia de onoare a Statului Israel, inclusiv cazare, pensie, reduceri de taxe – la primărie, la serviciile medicale etc. pentru cei care vin să locuiască în Israel. Însemnele distincției sunt conferite laureatului sau urmașilor săi, la Ierusalim sau la Ambasada Israelului din statul respectiv, într-un cadru festiv, în prezența unor reprezentanți oficiali. În lume sunt 26.120 de persoane care au primit acest titlu, dintre care 53 sunt români. Învățătura iudaică spune că „Cine salvează o viață salvează o lume”, astfel încât memoria și recunoștința se numără printre valorile de bază ale poporului evreu.