Ce au în comun muzica lui Johann Sebastian Bach, forțele naturii, cubul Rubik și alegerea partenerului de viață? Toate acestea sunt caracterizate prin anumite simetrii.
Metodele obișnuite erau inaplicabile
Simetria este conceptul care face legătura între știință și artă, între fizica teoretică și întreaga lume, pe care o vedem zilnic în jurul nostru.
Totuși, limbajul „simetriei” – teoria grupurilor, în matematică – se trage dintr-un loc în care nici nu ne-am fi gândit: din ecuația care n-a putut fi rezolvată.
De-a lungul mileniilor, matematicienii au rezolvat ecuații algebrice tot mai dificile, până când au ajuns la cea cunoscuta sub denumirea de cvintica.
Timp de câteva secole, ea a opus rezistență oricărei încercări de a-i fi găsite soluțiile.
Dar, deodată, doi matematicieni sclipitori au descoperit independent că, în cazul ei, metodele obișnuite erau inaplicabile. Așa a fost deschisă ușa către teoria grupurilor.
Povestea celor două genii: norvegianul Niels Henrik Abel și francezul Evariste Galois
Povestea ecuației care n-a putut fi rezolvată este povestea celor două genii, norvegianul Niels Henrik Abel și francezul Evariste Galois.
Impresionantă datorită amănuntelor inedite din viețile lor și extrem de accesibilă mulțumită explicațiilor clare ale autorului, cartea prezintă întreaga istorie a unei realizări epocale și analizează toate implicațiile acesteia, făcând un tablou complet al căilor pe care matematica reușește să influențeze și să clarifice o mare varietate de alte discipline.
Sursa: www.libris.ro
