Tentativele de reunire ale agricultorilor suceveni în cadrul unor forme de asociere care să le permită să aibă un cuvânt important de spus pe piață, să poată accesa fonduri europene mai ușor și să facă achiziții la prețuri mai bune s-au soldat, din păcate, cu eșecuri lamentabile. Două proiecte mari, unul din 2013 și unul din 2014, au murit din fașă, înainte de a fi puse efectiv în practică.
Alegeri în fiecare localitate din județ și muncă voluntară pentru o cameră agricolă care nu a existat efectiv niciodată
În septembrie 2013, Prefectura Suceava organiza alegerile pentru constituirea Camerei Agricole Județene. Acestea au fost gândite ca organizații ale fermierilor, care să se autofinanțeze prin cotizații ale membrilor și care să aibă personal specializat care să ofere sprijin concret agricultorilor și să faciliteze accesarea cât mai multor fonduri.
Alegerile au presupus cheltuieli și foarte multă mobilizare, fiind organizate secții de votare în fiecare localitate din județ. Sute de funcționari publici au lucrat la secții, făcând muncă voluntară. La alegerile organizate pe 8 septembrie 2013 au participat 13.906 agricultori, care au reprezentat 12,57% din numărul total de suceveni care au avut drept de vot.
Președintele ales al Colegiului Județean al Camerei Agricole Suceava a fost Sorin Arcadie Popescu, fost prefect al Sucevei, în timp ce vicepreședinte a fost ales Mircea Nicolae Mîrza. În total, au fost aleși 24 de membri ai Camerei Agricole Suceava, cu mandate de un an de zile.
Alegeri pentru camerele agricole urmau să aibă loc în fiecare județ în parte, iar apoi urma să fie aleasă și conducerea Camerei Agricole, la nivel național. Cum alegeri nu s-au organizat decât în câteva județe, Camera Agricolă Suceava nu a funcționat în adevăratul sens al cuvântului niciodată. Între timp, mandatul de un an de zile al conducerii de la Suceava s-a încheiat demult, iar acum nimeni nu mai speră în resuscitarea acestui proiect.
Cooperativa Agricolă Bucovina, un nou proiect deja îngropat
În toamna anului trecut a urmat lansarea Cooperativei Agricole Bucovina. Aceasta urma să funcționeze după modelul unei cooperative franceze pe care fermierii suceveni au vizitat-o. Cooperativa a avut 12 membri fondatori, fermieri mari, însă se spera ca acesta să fie doar începutul. Ideea era că printr-o cooperativă agricolă mare fermierii pot fi mult mai puternici, atât la achiziții, cât și la vânzarea de produse.
Primul obiectiv al cooperativei era ridicarea unui siloz de mari dimensiuni, la Dărmănești, lângă calea ferată.
Gheorghe Chiriac, ales președinte al cooperativei, a declarat pentru Monitorul de Suceava că proiectul, demarat în trombă, nu mai este viabil.
“Am încercat tot ce a fost posibil, am avut mai multe întâlniri, speram să facem un prim contract mare, însă m-am zbătut degeaba, nu am fost susținut de majoritatea celorlalți fermieri. Din păcate, fiecare se va descurca în continuare pe cont propriu, eu nu pot trage singur un car atât de mare”, a spus dezamăgit Chiriac.
Concluzia care se poate trage este că deocamdată nici micii fermieri, dar nici cei mai mari, nu au reușit să se așeze la o masă comună, fapt care reprezintă un mare handicap în raport cu ce se întâmplă în alte țări membre ale Uniunii Europene.
