Maria Egipteanca, icoană a pocăinței și a sfințeniei

Duminica a cincea a Postului Mare este închinată Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, a cărei viață ne-a fost consemnată nouă de către Sfântul Sofronie, patriarhul Ierusalimului. În cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare se citesc pericopele din Evanghelia de la Marcu capitolul 10, versetele de la 32 la 45 și din Evanghelia de la Luca, capitolul 7, versetele de la 36 la 50. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat semnificațiile duhovnicești ale acestei duminici.
Prima Evanghelie
În prima Evanghelie, cea după Sfântul Evanghelist Marcu (10, 32-45), Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu, îi cer Mântuitorului Hristos să-i primească a sta unul de-a dreapta și altul de-a stânga Lui, considerând că Împărăția Lui este o împărăție lumească, iar Mântuitorul i-a îndemnat la smerenie, spunând că „cel care voiește să fie mai mare între voi să fie slujitorul vostru. Și care va vrea să fie cel dintâi între voi să fie slujitorul tuturor”. Această recomandare la slujirea cu smerenie este o vindecare a patimii egoiste de stăpânire asupra altora, de deosebire cu orice preț a unuia față de ceilalți.
A doua Evanghelie
Cea de a doua Evanghelie se referă la femeia păcătoasă care își plângea păcatele ei în casa lui Simon fariseul, unde se afla Iisus la masă.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat că această femeie păcătoasă a fost primită de Mântuitorul Iisus Hristos și i-au fost iertate păcatele pentru că ea avea dorință de schimbare. „Mântuitorul Iisus Hristos nu se uită atât de mult la trecutul omului păcătos, ci la dorința lui de a-și schimba viața, la dorința lui de a se elibera de un trecut întunecat de multe păcate și de a se elibera de greutatea unei conștiințe încărcate cu mulțimea greșelilor săvârșite. Mântuitorul se uită nu doar la trecutul omului, ci și la prezentul și viitorul său. El se bucură mult de hotărârea acestei femei de a-și schimba viața, se bucură mult că ea dorește să schimbe modul de a fi, de a gândi și de a făptui și vrea să pună un început bun în viața sa. Evanghelia ne arată pe Mântuitorul Hristos ca fiind Dumnezeiescul Duhovnic Care nu pomenește numele păcatelor, ci se bucură de întoarcerea celui păcătos la Dumnezeu și la o viață nouă”, a spus Patriarhul României.
Lacrimi de pocăință și mir de mare preț spre recunoștință
Lacrimile acestei femei arată pocăința ei, iar mirul de mare preț arată ofranda ei, recunoștința ei pentru Mântuitorul Hristos și după acest model evanghelic, în general, oamenii când se pocăiesc însoțesc pocăința lor de un dar adus la biserică. De la această femeie învățăm că pe lângă pocăință trebuie să aducem și o ofrandă la biserică. Preafericirea Sa a explicat faptul că pilda acestei femei păcătoase pe care Mântuitorul Iisus Hristos o primește și îi iartă păcatele este baza de înțelegere a vieții duhovnicești a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, subliniind de asemenea că există și o deosebire între femeia păcătoasă din Evanghelie și Cuvioasa Maria Egipteanca. Femeia din Evanghelia care se citește în Duminica a V-a din Postul Mare, în cadrul Sfintei Liturghii, a primit doar iertarea păcatelor, însă Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca nu a primit doar iertarea păcatelor, ci a dobândit și sfințenia ca lucrare a Harului lui Dumnezeu în omul care se pocăiește, se nevoiește în rugăciune și post și în lupta cu gândurile cele rele. 47 de ani de pocăință, de rugăciune, de post au făcut ca ea să fie atât de sfințită de harul lui Dumnezeu ca urmare a iubirii duhovnicești totale față de Dumnezeu. „Maria Egipteanca nu este doar o femeie păcătoasă iertată, ea a devenit o sfântă isihastă, o purtătoare de Dumnezeu prin harul lui Dumnezeu care s-a arătat locuind și lucrând în ea. Dumnezeu nu doar iartă pe cei ce se pocăiesc, ci dacă ei stăruiesc în iubire puternică față de Dumnezeu ca recunoștință nesfârșită față de El, primesc darul sfințeniei, al preaslăvirii lor încă din lumea aceasta pământească, ca arvună a vieții cerești din Împărăția lui Dumnezeu și ca arvună a Învierii celei de obște a trupurilor”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.
Biserica oferă prin Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca o icoană a pocăinței și a sfințeniei și ne îndeamnă ca în timpul ce a mai rămas până la slăvita și marea sărbătoare a Învierii Domnului să ne pocăim, să dorim mult să contribuim la învierea din păcate a sufletului nostru și să simțim bucuria întâlnirii noastre cu Hristos Cel Înviat.
(Ziarul Lumina)